Zilnic observăm showuri de 2 bani. Ba ni se prezintă scena cu polițistul brav și firma KIA. Ba vedem cum poliția dezasamblează locuințele improvizate ale protestatrilor de pe PMAN. Ba vine Rogozin, și mass media începe a vui. Concomitent însă, se produc lucruri foarte grave, care sunt cu grijă mușamalizate, trecute în mod miraculus cu vederea.

Schemele “energetice” văzute cu ochiul neînarmat

În martie-aprilie, după alegerea șefului statului, unele grupări oligarhice, cu acoperire politică în cadrul AIE, demarează o serie de fraude economice, prin utilizarea pîrghiilor administrative. Explicația este la suprafață: pericolul anticipatelor a dispărut. Deci, a apărut momentul oportun pentru a-și compensa pierderile și a stoarce supraprofituri.

La începutul lunii aprilie, cinci companii au depus la ANRE cerere de creștere a prețului la produsele petroliere de 4,1 la sută. Prețul unui litru de benzină a crescut până la 18 lei, ca mai apoi, în cîteva zile, Petrom, după o serie de articole critice în mass media, temporar să-l reducă la 17 lei 40 de bani, ceea ce oricum este o majorare. Astfel, compania menționată a demonstrat odată în plus, că la baza majorări au stat înțelegerile de cartel. Amintim cu acest prilej, că printre cele mai mari companii petroliere se numără Petrom (V. Plahotniuc), RomPetrol (Ion Sturza) și Parstar Petrol (Mihai Ghimpu).

La 4 aprilie, mass–media a informat opinia publică că s-a scumpit energia electrică cu 13%. În joc a fost implicat ANRE, Ministerul Economiei și ÎS Energocom, care este intermediar între Centrala de la Cuciurgan și Red Nord. În urma acordului încheiat, profitul curat încasat de aceasta ajunge la 10 bani pe KW/h. La 19 aprilie, Companiile RED „Union Fenosa”, RED-Nord şi RED Nord-Vest iarăși au solicitat ANRE creşterea tarifelor cu 12%, obținînd cîștig de cauză.

Aici este interesantă o coincidență. Tot la începututl lui aprilie, a explodat în centrul capitalei automobilul directorului ANRE, Nicolae Răileanu. Acest director s-a remarcat prin poziții dure față de afacerile la una din comaniile energetice, implicată în mai multe scheme frauduloase.

Scheme cu armament, cazinouri, și rutiere

Amintesc în acest context și de scandalul cu vinderea armamentului Armeniei, în care au fost implicate conform raportului comisiei parlamentare Ministerul Apărării și Ministerului Economiei. În joc au fost puse cîteva zeci de milioane de lei, iar comisioanele incasate se cifrează la peste 1,5 mln. euro.Culmea e că după asemenea încălcări grave, ambii miniștri își păstrează funcțiile, datorită algoritmului și acoperirii politice.

Mai recent, ministrul liberal pentru tineret și sport, emite faimosul ordin nr. 321, prin care se recunoaşte ramura de sport „Poker Sportiv” pe teritoriul Republicii Moldova. Declarat sport și nu joc de noroc, proprietarii cluburilor nu achita statului suma stabilită prin lege, de 360.000 lei pentru o masa pe an. Astfel, Bugetul statului este prejudiciat anual cu apr. 50 milioane de lei.

Tot în aprilie, firmele de microbuze au solicitat majorarea la 9 lei a unei călătorii cu rutiera. Primarul a acceptat doar 5 lei. Amintim, că directorul firmei de transport Ruta-Prim, Iurie Topală, (peste 300 unități de transport, investiții recente de peste 800.000 euro în autobuze) e consilier municipal PL. Ministrul transporturilor e tot de acolo, fiind și amic din copilărie cu acesta. Cele 1800 rutiere municipale aduceau un venit curat patronului de 900 lei pe zi, profitul curat în acest busines, este de apr. 48 milioane lei lunar. După operarea majorărilor, venitul curat al unui proprietar de pe o rutieră va fi 1500 lei pe zi, deci, 81 milioane pe lună pentru întreg businessul. Gurile rele declară, că summa comisionului incasat de unii funcționari care asigură «крыша» afacerii, e de 10% lunar de pe fiecare rută, deci 4.8 mln. pînă acum, și 8, 1 mln după majorare.

Raiderismul politic

Dar toate acestea sunt floare la ureche comparativ cu ultimele acțiuni. Pe parcursul anului 2011, am asistat cu toții la retragerea subită de către unele companii mari a conturilor de la Bănca de Economii şi transferul acestora spre Victoriabank, controlată de prim-vicepreşedintele parlamentului. Scopul era falimentarea BEM, în care 56% acțiuni aparțin statului. La 22-23 martie 2012 prin ordonanţele Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău, 18,54% acţiuni ale Banca de Economii S.A., aparţinând la acel moment Companiilor Rietel Limited şi Lectom LTD, au fost transferate pe conturile a 4 firme din Federația Rusă. De fapt, dacă e să credem unor surse cu autoritate, Banca de Economii a fost supusă unui atac de tip raider din partea păpușarului, care a acționat prin intermediul firmei off-shore „Lectom”. Astfel, s-a acționat pe la spatele BNM și CNPF, care anterior blocase transferul acțiunilor. Faptul producerii atacului raider, a fost confirmat la 27 aprilie și de ministrul finanțelor, Veaceslav Negruţa , care constata, că atacul încă nu a fost stopat.

Concomitent, unii analiști politici declară că Oligarhul manifestă interes față de încă o bancă… Mai simplu vorbind, asistăm la preluarea forțată a activelor bancare și decapitalizarea unor instituții financiare cu capital de stat.

În această afacere nu pot înțelege mai multe lucruri:

§  Cum e posibil, ca întreprinderile de stat să-și țină activele și să facă tranzacții prin intermediul unei bănci private? De ce ele nu-și stochează capitalurile în BEM, care este o structură cu capital majoritar de stat?

§  Cum în general e posibilă retragerea acțiunilor unei Bănci de stat, iar statul privește inert la toate aceste lucruri? Cînd în general va fi asigurată securitatea activelor economice în Republica Moldova? Oare guvernanții nu înțeleg că astfel, se compromite statul, șansele pentru dezvoltarea durabilă a țării?

§  De ce majoritatea mass-media «independente» și «pluraliste» nu reflectă aceste subiecte? Sau poate nu le permit boșii?

Privatizări și reglări de conturi

Despre închiderea NIT și o posibilă preluare a undei de către postul C-3, apropiat oligarhului N1 s-a mai scris. Important aici e să menționez, că astfel, se concentrează întreg spațiul mediatic și publicitar în mîinele unui singur cartel politic, lucru ce mi se pare extrem de periculos, fiindcă aceasta, mai devreme sau mai tîrziu, va duce la formarea monopolului politic al unui singur partid.

Și faptele probează justețea acestei afirmații. La 18 aprilie AIE a propus eliminarea publicității din cinematografe. Pe de o parte, este un lucru pozitiv, fiindcă protejează consumatorul de bombardamentul publicitar. Pe de altă parte, inițiativa a parvenit de la ministrul culturii Boris Focșa, reprezentat PDM. Amintim, că cea mai mare companie de publicitate este Casa Media, controlată de cine credeți?

Tot în aprilie aflăm de o nouă «schemă». Într-o investigaţie a ziarului „Economist” se arată că firma „Finpar Invest”, condusă de oamenii prim-vicespeakerului, încearcă să intre ilegal în posesia celor două insule din lacul parcului „La Izvor”, care sunt proprietate publică. Potrivit agenţilor imobiliari, un ar de teren în Parcul „La Izvor” costă aproximativ 10 mii de euro. Cele două insule pe care le vrea „Finpar Invest” au în total o suprafaţă de 41 de ari. Deci, e vorba de 410 mii euro.

La 11 aprilie, aflăm că la Calea Ferată a Moldovei, (ocina Ministerului Transportului), s-au vândut ilegal, și la prețuri derizorii 6 locomotive, o bună parte din fondurile fixe. Pierderile statului se cifrează la 80 mln. lei!

Încă o schemă interesantă, în care la bătaie sunt puse cîteva sute de milioane de lei, ține de garajurile parlamentului.

Cîteva săptămîni în urmă s-a început o concediere în masă a șoferilor și personalului tehnic al acestora. Șoferii garajului, cu care am vorbit personal, spun că la spate ar sta același individ, care dorește să privatizeze aceste proprietăți ale statului. Decizia a fost adoptată de biroul permanent al parlamentului prin care se propune reorganizarea garajului parlamentului și, efectiv, disponibilizarea a 65 persoane din 95, iar numărul de mașini va fi redus de la 61 la 33 unități. De asemenea, vor fi operate disponibilizări în cadrul direcției de deservire a clădirilor – vor fi concediate 21 de persoane. Mai mult, în nota explicativă se menționează că a fost examinată și privatizarea bazei auto amplasate lângă reședința parlamentului.

De fapt, este vorba despre un complex de edificii din centrul capitalei, cu mii de metri pătrați, prețul cărora este unul halucinant. Cu alte cuvinte, observăm un fenomen periculos al decapitalizării statului, al stoarcerii profiturilor din cetățeni prin mecanisme cinice, cu implicarea unui întreg aparat de jurnaliști, juriști, consultanți politici, meniți să asigure paravanul mediatic, juridic și politic al acestor evenimente. Iată de ce tace mass–media, Procuratura, CCCEC, și mulți alții.

Vorba ceea: vorba-i de argint, dar tăcerea-i de aur…