Пять событий рабочей недели (03 – 07 января 2011 года)

США с нетерпением ожидают возобновления сотрудничества с новым руководством Республики Молдова *** Владимир Филат заявил, что 1 4 января Молдова должна получить план действий по либерализации визового режима *** Анна Харламенко и Николай Дудогло потребовали пересчета голосов, отданных на выборах башкана Гагаузии *** По мнению политолога Богдана Цырди, Соглашение о создании АЕИ-2 сужает пространство для маневра ЛДПМ *** Михай Гимпу утверждает, что Либеральная партия не согласится, чтобы государственный язык Республики Молдова назывался молдавским

Материал

Комментарии 15

Войти
  • С
    # Сергей
    Насчёт языка я думаю что идея Марьяна Лупу чтобы в конст. была написано молдавский(румынский) или наоборот — самая удачная.И лингвисты и простолюдины будут довольны.
    • p
      # poliglotu Сергей
      Austriecii nu spun ca vorbesc austriaca (germana). Este o aberatie.
      Limba romana nu poate fi numita decat limba romana. Punct.
  • b
    # balakin
    Всячески поддерживаем предложение Б. Цырдя.
    Г. Дуке не место в правительстве,
    он давно превратился в дешевого пиарщика и демагога.
  • Е
    # Елена
    Надо остановить Гимпу, иначе опять в обществе поднимется волна неприятия друг друга… Мы уже проходили это, потеряв Приднестровье. Вы хотите ещё Гагаузию потерять?..
    Откуда у него в крови столько ненависти даже не к русскому, но и к молдавскому, к земле, которая его вырастила?..
    • М
      # Мэр Елена
      Давайте посмотрим что говорят лингвисты о названии этого языка? Они говорят что этот язык называется румынским. Пруф ищите на википедии, там отдельная стать есть даже. В данном решении никакой ненависти к русскоговорящим, и уж тем более, к русским нет и быть не может. Кстати, к примеру, в Японии гос. язык не закреплен конституционно. Nuff said.
  • д
    # для poliglotu
    www.neuch.ru/referat/64240.html
    • p
      # poliglotu для poliglotu
      propaganda ruseasca pentru dezbinarea romanilor…
      Uite cateva marturii care contrazic minciunile rusesti privind existenta unei limbi numite «moldovenesti»:

      1370, iulie 24 — Papa Urban al V lea îl numeşte pe domnitorul Moldovei Lațcu “duce al părții moldoveneşti de națiune valahă” — “dux Moldaviensis partium seu nationes Walachiae” (Eudoxiu Hurmuzaki, Documente privind istoria României, I, 2, p. 160)
      1414 — ieromonahul Zosima trece prin Moldova în drum spre Țarigrad şi constată că aceasta este “țară volohă” (Gheorghe Bezviconi, Călători ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947, p. 16)
      1524 — Petru Porembsky afirmă că românii din Transilvania “au aceeaşi limbă” cu Petru Rareş, voievodul Moldovei (Eudoxiu Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. II, partea IV, p. 306)
      1554 — cronicarul polonez Stanislav Orzechovski afirmă: “ei (moldovenii) erau născuți din italieni şi romani şi se cheamă pe limba lor români de la romani, iar pe a noastră — valahi de la italieni” – “...erant ex Italis Romanisque procreati, qui eorum lingua Romani, a Romanis, nostra Valachi, ab Italis, Appellantur” (Adolf Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucureşti, 1993, p. 115)
      1593 — negustorul rus Trifon Korobeinikov afirmă despre Moldova că este “țară volohă” condusă de un “voievod voloh” (Gheorghe Bezviconi, Călători ruşi în Moldova şi Muntenia, Bucureşti, 1947, p. 37)
      1597 — Primarul Sucevei se intitulează astfel “scris-am adecă noi, birăul cel rumânesc şi cu cel armenesc cu 22 de pârgari de la uraş de la Suceav” (Eugen Stănescu, Semnificații istorice ale numelui poporului şi țării noastre., în Magazin istoric, nr. 10, 1969, p. 38
      1630 aprilie 24 — Minoritul din Malta, Paolo Boncini scria: “în aceste țări preoții dacă nu cunosc limba valahă, adică moldovenească, sau maghiara sau germana nu vor putea să facă nimic” – “… la lingua vallaca sive moldava overo ungara overo tedesca...” (Giuseppe Piccillo — Moldovenesc-românesc în documentele misionarilor catolici, în revista “Limba română”, Chişinău, nr. 1-3, 1997)
      1640 — Grigore Ureche îi include pe moldoveni în etnia românească: “Rumânii câți se află lăcuitori la Țara Ungurească şi Ardeal şi la Maramoroşu, de la un loc sântu cu moldovenii şi toți de la Râm se trag” (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ed. II, Chişinău, Ed. Literatura artistică, 1988, p. 133-135)
      1641 — misionarul catolic Petru Bogdan Baksic scrie după o vizită în Moldova că “moldovenii vorbesc limba valahă” – “il Valaccho” (Călători străini despre Țările Române, vol V, Bucureşti, 1973, p. 224
      1643 — Mitropolitul Varlaam al Moldovei îşi intitula una din lucrări “Carte românească de învățătură” Dumenecele de preste an şi la praznice împărăteşti şi la svinți mari, cu dzisa şi cu toată cheltuiala lui Vasile Voievodul şi Domnul Țării Moldovei, din multe spirituri tălmăcită din limba slovenească pre limba românească de Varlaam, Mitropolitul de Țara Moldovei, în tiparul domnesc în Mănăstirea a Trei Svetiteli în Iaşi de la Histos 1643. În acest volum apare o Predoslovie a lui Vasile Lupu “cătră toată seminția românească” în care se spune că “Dintru cât s-au îndurat Dumnedzeu dintru mila Sa de ne-au dăruit, dăruim şi noi acest dar limbii româneşti, carte pre limba românească, întâiu de laudă lui Dumnedzeu, după acea de învățătură şi de folos sufletelor pravoslavnice”. (Varlaam, Opere, Chişinău, 1991, p. 20)
      1643, mai 24 — domnitorul Moldovei Vasile Lupu îl recomandă pe preotul Bartholomeo Bassetti care a scris pentru el “o carte în limba valahă” (“lingua valaca”) (Giuseppe Piccillo — Moldovenesc-românesc în documentele misionarilor catolici, în revista „Limba română”, Chişinău, nr. 1-3, 1997, p. 24)
      1644 — Iezuitul Paulus Beke relatează referitor la Moldova: “Este foarte potrivit aici preotul care cunoaşte limbile valahă, ungară, săsească sau germană şi italianâ” — “...valachicam, ungaricam, saxonicam seu germanicam et italicam linguam” (Giuseppe Piccillo — Moldovenesc-românesc în documentele misionarilor catolici, în revista “Limba română”, Chişinău, nr. 1-3, 1997)
      1648 — diplomatul transilvănean Ioan Kemeny relatează că în cadrul unei solii către voievodul Moldovei Vasile Lupu i-a dus acestuia “două scrisori în latineşte şi româneşte” şi a vorbit cu voievodul moldovean “cât ştia în româneşte” (Călători străini..., vol. V, Bucureşti, 1973, p. 135, 140)
      1661 — Nicolae Milescu Spătarul afirmă în traducerea “Cărții cu multe întrebări foarte de folos pentru multe trebi ale credinței noastre” că “Dumnezeu se zice în limba greacă Theos, iar pe limba latinească Deus, iară rumâneşte se cheamă Dumnezeu, care nume iaste luat de la letinie, în ce chip şi mai jumătate de limba românească luat de la latini”. (V. Cândea, Nicolae Milescu şi începuturile traducerilor umaniste în limba română, în “Limbă şi literatură”, VII, 1963, p. 29). Mai mult, autoritățile ruse îl numeau pe Nicolae Milescu “Valahul”.
      1666 — istoricul sas Iohann Troster afirmă că moldovenii “sind Wallachen, der Romischen Colonien Ubrige, nennen sich Romunos” — “sunt valahi, urmaşi ai coloniştilor romani şi se numesc români”, Troster ne furnizează şi o probă de “limbă moldovenească”: “Assa greschte Rumunyi” (Adolf Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucureşti, 1993, p. 195)
      1671 — Giovanni Battista del Monte afirmă că “provincia Moldova este supusă stăpânirii unui domnitor della natione Vallacha” (Giuseppe Piccillo — Moldovenesc-românesc în documentele misionarilor catolici, în revista “Limba română”, Chişinău, nr. 1-3, 1997)
      1673 — Mitropolitul Dosoftei al Moldovei îşi intitula Psaltirea: “Psaltire a sfântului proroc David Pre limba rumânească, cu dzisa şi cu toată cheltuiala Prealuminatului întru Isus Hristos, Ioan Ștefan Petră Voievodă, Domnul Țării Moldovei”.
      1680 — iezuitul Martin Szentivanyi relatează că “valahii” din Moldova şi Țara Românească spun în limba lor “şi noi suntem români” şi “suntem de sânge roman” “Valachos, qui Moldaviam et Transalpinam incolunt, seipsos pro Romanorum progenie tenere, dicunt enim communi modo loquendi: Sie noi sentem Rumeni; etiam nos sumus Romani. Item: Noi sentem di sange Rumena; Nos sumus de sanguine Romano” (Adolf Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucureşti, 1993, p. 191)
      1686 — Miron Costin afirmă: “Începutul țărilor acestora şi neamului moldovenescu şi muntenescu şi câți sunt şi în țările ungureşti cu acest nume, români şi până astăzi, de unde sântu şi de ce seminție, de când şi cum au descălecat aceste părți de pământ, a scrie, multă vreme la cumpănă au stătut sufletul nostrum”. Tot Miron Costin afirmă: “Că acest nume moldovan ne este de pre apa Moldovei după al doilea descălecatul acestei țări de Dragoş vodă (...) Măcar dară că şi la istorii şi la graiul şi străinilor şi în de sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au şi dobândesc şi alte nume, iară acela carele este vechi nume stă întemeiat şi înrădăcinat, român, cum vedem. Că savai ne răspundem acmu moldoveni, iară nu întrebăm ştii moldoveneşte? ce: ştii româneşte? Adecă râmleneşte. Puțin nu este: scis romanice? Pe limba latinească”. Cronicarul moldovean se referă şi în alte rânduri la limba sa ca fiind românească: “că poate şi limba noastră a fi acest feliu de scrisoare ce se cheamă stihuri. Și nu numai aceasta, ci şi alte dăscălii şi învățături ar putea fi pe limba românească, de n-ar fi covârşit vacul nostru cel de acum de mare greutăți” (Miron Costin, Opere alese, Chişinău, 1957, p. 27, p. 59, p. 257)
      1709 — călătorul suedez Johann Wendel Bardili afirmă: “După numele oraşului Iaşi, locuitorii acestui ținut care acum se numesc români...” (Călători străini..., vol VIII, Bucureşti, 1983, p. 279)
      1711 — țarul Petru cel Mare nota în jurnalul său cu privire la campania din Moldova: “s-a primit ştirea că feldmareşalul Șeremetiev cu cavaleria a sosit la granița valahă, la fluviul Nistru. La târgul Raşcov feldmareşalul a trecut fluviul şi a trimis acolo pe brigadierul Kropotov cu un detaşament pentru a primi pe gospodarul valah Dimitrie Cantemir” (A. Boldur, Expediția de la Prut din 1711, în Studii şi cercetări istorice, Bucureşti, 1946, vol. XIX, p. 312)
      1717 — Dimitrie Cantemir îşi intitulează astfel lucrarea întocmită la cererea Academiei din Berlin: “Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Întâi pre limba latinească izvodit, iar acmu pre limba românească scos cu truda şi osteneala lui Dimitrie Cantemir Voievodul”.
      1722 — iezuitul Martinus Kiernozyscki afirmă că a făcut o traducere din latină în “limba comună a moldovenilor şi valahilor” (Giuseppe Piccillo — Moldovenesc-românesc în documentele misionarilor catolici, în revista “Limba română”, Chişinău, nr. 1-3, 1997)
      1817 — Mitropolitul Gavril Bănulescu Bodoni scria “Drep aceea, noi tălmâcind de pe limba slovenească pe cea românească trei izvoade ...” (Ștefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă., Chişinău, 1992, p. 42)
      1829 — Apare la Iaşi gazeta “Albina Românească”
      1837 — Apare la Iaşi suplimentul “Alăuta Românească”
      1840 — Apare la Iaşi “Arhiva românească”
      1843 — Mihail Kogălniceanu afirma: “Eu privesc ca Patria mea toată acea întindere de loc unde se vorbeşte româneşte şi ca istoria națională, istoria Moldaviei întregi, înainte de sfâşierea ei, a Valahiei şi a fraților din Transilvania”. (Mihail Kogălniceanu “Opere. Scrieri istorice”, Bucureşti, 1946, p. 647)
      1848 — Vasile Alecsandri publică broşura “În numele Moldovei, a omenirii şi a lui Dumnezeu” adresată “fraților români din toată România”
      1852 — Vasile Alecsandri publică volumul “Poezii populare ale românilor”
  • p
    # poliglotu
    Uite ce a spus Alexei Mateevici despre limba romana, apropo imnul actual al RM este compus chiar de el :)

    «Poetul şi preotul Alexei Mateevici, autorul celui mai inspirat imn dedicat limbii române, îi îndeamnă pe deputaţii moldoveni în Duma rusească de la Chişinău să pledeze pentru obţinerea dreptului de a consfinţi limba maternă în altarul bisericesc, iar la Adunarea învăţătorilor basarabeni din iunie 1917 (deci pînă la săvîrşirea Marii Uniri) rosteşte adevărul testamentar: „nu avem două limbi şi două literaturi, ci una cu cea de peste Prut” şi „sîntem moldoveni, fii ai vechei Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, aşezat prin România, Bucovina, Transilvania”.
  • R
    # Referi
    Зачем карабкаться на самую вершину власти, что бы оттуда продемонстрировать своё ничтожество.
    /Афоризм/
  • д
    # для poliglotu
    www.divadloschod.cz/val.atheny/?id=jazyk&what=A
  • д
    # для poliglotu
    В IX в. на северо-востоке ареала греческого языка, возникает древнеславянский литературно-письменный язык. Наконец, уже в XVI—XVII вв. создается литературно-письменный старорумынский язык для народностей, до того пользовавшихся древнеславянским языком молдаво-валашского извода.
  • e
    # emelia
    Если народ и Гымпу не едины во мнениях в отношении языка-надо что то поменять или Гымпу или народ для него-посмотреть что проще!
  • В
    # Ваше имя
    из-за языка стока проблем — а почему бы референдум не сделать на этот счет- пусть они решат иль что — не доверяете ему?
  • Ю
    # Юрий Вердеш - Монархист
    poliglotu — 08.01.2011 20:30

    … Впечатляет обилие дат и имен… Только, как-то все однобоко… Причем обилие не православных на лицо (тех, для кого православие, как кость в горле)…
    … Милейший, а где же другие источники, коль вы стремитесь к исторической справедливости ???? Я, уж не буду говорить об всяких путешественниках и монахах… Хотелось бы увидеть мнение ключевых лиц в молдавской истории… Штефана чел Маре, Матея Бесараба… и тд. Что-же вы умалчиваете, что этноним молдаване и глоттоним молдавский язык произошел несколько раньше чем румын и румынский язык ?????
    … Хотя, ради объективности — К примеру, в своем труде «Бессарабия» (1892г.), П.Н. Батюшков, часто использует понятия молдаванин и румыны в обозначении народов проживающих на территориях нынешней Молдовы и Румынии… Но, это не есть синонимы одного и того же… Румыны, скорей используются, как этно-языковая группа… Скажем, как славяне, но у славян есть русские, украинцы, белорусы, болгары, сербы, поляки и тд… И заметьте, у каждого этноса — свой язык (и на кириллице и на латинице), хотя и очень похожий на другие… Сколько, можно из нас делать баранов и иванов не помнящих родства?..
    … Хочешь называть себя румыном — да пожалуйста! Но, не навязывай это другим — у нас же демократия и плюрализм…
  • ш
    # школьник
    Юрию Вердешу-монархисту: Вы забыли некоторые поговорки, прежде чем написать вами вышесказанное — нельзя перед свиньями бисер метать, потому что результат от этого будет — как об стенку горохом.