Igor Dodon: Gropile din Bugetul municipal

În această postare voi prezenta o analiză de conţinut a Bugetului municipiului Chişinău pentru anul 2011. O investigare delatiată a acestui buget a scos din nou la iveală haosul şi incompetenţa administrativă care, după cum se vede, este caracteristică pentru cei de la conducerea Primăriei Chişinău. Datele prezentate mai jos vor confirma acest lucru.

În conformitate cu Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar şi conform Legii privind finanţele publice locale, Primarul mun. Chişinău este obligat să asigure elaborarea şi prezentarea către Consiliul Municipal Chişinău a proiectului Deciziei cu privire la aprobarea bugetului municipal Chişinău pentru anul 2011.

Reieşind din prevederile legale, în mod normal Legea bugetului de stat, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, Legea fondurilor obligatorii de asistenţă medicală şi Deciziile privind aprobarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2011 trebuie să fie elaborate, adoptate şi publicate până la începutul anului respectiv, pentru ca începând cu 1 ianuarie să se asigure finanţarea ritmică a cheltuielilor şi promovarea politicilor statului în domeniile social, economic, investiţional, de respectare a angajamentelor externe etc.

După câte se cunoaşte, pentru prima dată în ultimii zece ani, Guvernul Filat şi-a permis a lăsa ţara fără Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (deja de doi ani), Politica fiscală şi Legile bugetare anuale pentru anul 2011. Este relevant că această iresponsabilitate a fost lesne preluată de părtaşii de Alianţă ai lui Filat.

Spre deosebire de Guvern, care scrie pe ascuns, sub dictarea Fondului Monetar Internaţional, politica fiscală şi proiectul Legii bugetului pentru anul 2011, fără a-l consulta cu cetăţenii propriei ţări, Primăria municipiului Chişinău deja a elaborat, iar Consiliul municipal a primit Decizia privind aprobarea bugetului municipiului pentru anul curent.

Totuşi, proiectul respectiv are în sine mai multe probleme grave, pe care funcţionarii de la Primărie le camuflează şi le ocolesc cu grijă, ca să nu stârnească indignarea pe deplin justificată a cetăţenilor.

1. Conform Deciziei Consiliului municipal Chişinău, bugetul municipal Chişinău urmează să constituie la venituri 1870,0 milioane lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat în sumă de 73,6 milioanele lei şi la cheltuieli 2290,6 milioane lei, cu un deficit de 420,6 milioane lei.
Pe parcursul anilor 2007-2010, cheltuielile bugetului municipal Chişinău au evoluat în următoarea dinamică:

(milioane lei)

Anul

Cheltuieli

Dinamica faţă de anul precedent

în sumă absolută

în %

2007

1683,2

2008

1717,8

+ 34,6

+ 2%

2009

1702,7

- 15,1

- 0,9%

2010

1918,2

+215,5

+ 12,7%

Plan 2011

2290,6

+372,4

+ 19,4%

Astfel, se observă o creştere accentuată a cheltuielilor în ultimii doi ani înainte de alegerile locale. În bugetul anului 2011 este planificată o creştere spectaculoasă a părţii de cheltuieli, dar fără acoperire cu venituri. Respectiv, bugetul este cu un deficit de circa 20%. Pentru acoperirea acestui deficit, autoritatea locală nu încearcă să găsească surse de venituri proprii suplimentare, în special din contul rezervelor în acumularea plăţilor fiscale şi darea în arendă a patrimoniului Primăriei, dar planifică ceea ce este mai uşor - să apeleze la împrumuturi externe şi vânzarea patrimoniului municipalităţii, care de fapt este patrimoniul comun al tuturor locuitorilor capitalei. Conform Deciziei Consiliului municipal, se prevede obţinerea a 134,1 milioane lei de la privatizarea patrimoniului public şi 286,5 milioane lei din împrumuturi acordate de organizaţii financiare externe.

Este evident, că majoritatea liberal-democrată din CMC s-a molipsit de virusul guvernului-narcoman al lui Filat, care deja nu se mai poate stăpâni de la plăcerea de a contracta şi a irosi fără nicio responsabilitate sute de milioane de euro pe seama viitoarelor generaţii. Or, poate apelarea la credite externe şi vânzarea patrimoniului public urmăreşte şi alte scopuri: pe de o parte să nu se admită afectarea schemelor corupte în protejarea anumitor afaceri şi darea în arendă a terenurilor şi imobililor comerciale, iar pe de altă parte crearea noilor posibilităţi de corupţie în procesul privatizării proprietăţii pe ultima sută de metri înaintea alegerilor locale din 2011.

2. La aprobarea cheltuielile de întreţinere a autorităţilor administraţiei publice locale au fost depăşite prevederile Hotărârii Guvernului nr.688 din 10 iunie 2003 „Cu privire la structura şi statele de personal ale primăriilor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor)” şi costul mediu de întreţinere a unui angajat care urmează să nu depăşească 51,8 mii lei pe an. Drept urmare, în bugetul municipal a fost inclusă, suplimentar normativelor, suma de 6,5 milioane lei pentru întreţinerea aparatului birocratic, inclusiv 1,7 milioane lei pentru întreţinerea a 33,5 unităţi de personal incluse în statele de personal suplimentar la limita stabilită. Astfel, autoritatea locală a depăşit nu doar normativul pentru întreţinerea unui angajat, dar şi admite angajări de personal peste limita admisă, motiv din care 6,5 milioane lei au fost sustrase de la finanţarea acţiunilor stringente pentru care Primarului general niciodată nu-i ajung bani. În acest context, merită de „menţionat” caracterul declarativ şi cinic al prevederii punctului 28 din Decizia despre aprobarea Bugetului municipal pentru anul 2011, care indică expres că „executorii de buget vor întreprinde măsuri concrete în scopul optimizării cheltuielilor de personal şi a cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii.”

3. Ponderea cheltuielilor de ordin social în totalul cheltuielilor bugetului municipal 2011 constituie 52%. Aceste cheltuieli sunt în creştere cu 7,6% comparativ cu indicatorii anului 2010. Observăm că ritmul de creştere a cheltuielilor sociale este inferior chiar şi indicelui inflaţiei, care conform datelor statistice oficiale, a constituit 8,1% pentru anul 2010, iar pentru prima lună a anului 2011 deja este de 1,1%. Evident că în aşa condiţii, cheltuielile sociale, în termeni reali, sunt în scădere faţă de anul precedent, şi respectiv beneficiarii acestor cheltuieli vor resimţi din plin povara grea a deciziilor neprofesioniste ale Guvernului şi Băncii Naţionale, care au condiţionat creşterea virtiginoasă şi necontrolabilă a preţurilor la mărfuri şi servicii. Ritmul de creştere a cheltuielilor sociale (+7,6%) este net inferior şi comparativ cu ritmul de creştere a cheltuielilor totale planificate din buget (+19,4%). În acest context par a fi batjocoritoare afirmaţiile şi declaraţiile pompoase ale unor funcţionari din Primărie despre orientarea socială a bugetului şi protecţia pe care o „oferă” Primarul general din banii publici păturilor social-vulnerabile ale populaţiei, sărăcite tot de guvernarea liberal-democrată.

4. Merită de menţionat creşterea substanţială, cu 340,6 milioane lei sau de 2,4 ori faţă de anul precedent, a cheltuielilor de ordin economic, cea mai mare parte din suma majorării fiind preconizată pentru reparaţia drumurilor. Acest lucru ar putea fi salutabil, doar dacă mijloacele pentru reparaţia drumurilor n-ar fi din contul împrumuturilor externe contractate de Primărie (189,2 milioane lei). Respectiv, „meritul” Consilierilor liberali-democraţi din CMC şi a Primarului general va consta în reparaţia în ajunul alegerilor locale a câteva străzi din municipiu din contul înglodării în datorii a viitoarelor generaţii. Apropo, reieşind din practica tristă a autorităţilor municipale (exemplul străzii Alba-Iulia), pe motivul lipsei de control asupra calităţii lucrărilor şi schemelor de spălare a banilor bugetari, drumurile din municipiul Chişinău, deja peste câteva luni de la darea în exploatare necesită reparaţie repetată.... şi atragerea de noi împrumuturi.

5. Rămân a fi finanţate insuficient cheltuielile pentru întreţinerea poliţiei municipale. Astfel, este planificată acoperirea necesarului de cheltuieli la acest capitol în proporţie de 73,4%, inclusiv cheltuielile capitale doar la nivelul de 7,2%. Respectiv, este complicat de a vorbi despre dezvoltarea poliţiei municipale, a metodelor şi tehnicilor folosite în activitatea de profilaxie, prevenire şi descoperire a crimelor, fără de care nu poate fi curmată creşterea alarmantă a criminalităţii în capitala ţării, iar demolările neautorizate ale clădirilor ce fac parte din patrimoniul naţional al monumentelor istorice vor continua.

6. Situaţia este nu mai puţin gravă la capitolul finanţarea învăţământului, cheltuielile prevăzute în buget acoperind doar 87,4% din necesităţi. Cheltuielile pentru complexul energetic, apă şi canalizare, salubrizare aferente acestei grupe de cheltuieli, se preconizează a fi finanţate în mediu la nivelul de 47,3% din necesităţi: inclusiv energia electrică – 97,1%, gaze – 59,8%, energia termică – 31,3%, apa şi canalizarea – 50,2%, salubrizarea – 97,3%. Deloc nu sunt prevăzute alocaţii pentru procurarea de mijloace fixe. Conform calculelor estimate de Direcţia generală finanţe a Primăriei mun. Chişinău, pentru funcţionarea normală a instituţiilor de învăţământ municipale sunt necesare suplimentar 99,8 milioane lei, din care 9,0 milioane lei pentru alimentaţia copiilor de 1-3 ani din instituţiile preşcolare, procurarea şi instalarea sistemelor antiincendiare – 2,2 milioane lei şi pentru finanţarea ritmică a cheltuielilor nealocate pentru complexul energetic – 88,6 milioane lei. Astfel, autorităţile locale, pe lângă împovărarea copiilor cu datorii externe, contractate la moment pentru satisfacerea intereselor de partid a liberalilor şi democraţilor (inclusiv şi celor de formulă mixtă) de la primărie, mai şi limitează alimentarea lor, ţin în frig şi în permanent pericol de incediu instituţiile de învăţământ.
Se creează impresia, că scopul autorităţilor municipale este de a asigura finanţare instituţiilor de învăţământ doar până la alegerile locale, iar apoi .... las să se gândească cei care vor prelua gestionarea treburilor municipalităţii.

7. Conform calculelor prezentate de executorii de buget la proiectul bugetului municipal pentru anul 2011, necesarul de mijloace pentru întreţinerea şi reparaţia obiectivelor locativ-comunale constituie 818,9 milioane lei. Totodată, în bugetul aprobat s-au prevăzut doar 202,4 milioane lei pentru aceste scopuri, ceea ce constituie 25,3% din necesar. Drept urmare nivelul de acoperire a necesarului de cheltuieli constituie pentru:
- întreţinerea fondului locativ – 5,6%;
- reparaţia capitală a fondului locativ – 6,7%;
- amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi – 28,4%;
- întreţinerea şi reparaţia străzilor, construcţiilor artificiale, canalizării pluviale, indicatoarelor rutiere, marcajului rutier – 56,7%;
- salubrizarea străzilor - 53,3%;
- iluminarea străzilor – 48,8%.
În condiţiile insuficienţei mijloacelor la aceste capitole, nu va fi posibilă menţinerea într-o stare decentă a fondului locativ, soluţionarea problemelor gunoiştilor, sporirea securităţii circulaţiei rutiere, creşterea calităţii şi confortului de viaţă a chişinăuenilor.

8. La aprecierea părţii de venituri a bugetului, şi anume la estimarea impozitului pe venit din salariu care constituie 1,11 miliarde lei (60% din totalul de venituri), s-a reieşit din majorarea scutirilor pentru persoanele fizice (personale de la 8100 la 9000 lei pe an; pentru persoanele întreţinute de la 1800 la 2220 lei pe an). Ţin să reamintesc că mărimea scutirilor la impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileşte în Codul fiscal. Dat fiind că Guvernul, deja fiind la mijlocul lunii februarie, încă nu a prezentat Parlamentului politica fiscală pentru anul 2011, este evident că sumele scutirilor puse în calcul la determinarea prognozei veniturilor în bugetul municipal sunt nesigure, fapt de pe urma căruia poate să fie incorectă şi estimarea veniturilor bugetului.

9. O problemă majoră a bugetului aprobat de consiliul municipal este şi indicarea în partea de venituri a bugetului a transferurilor de la bugetul de stat în sumă de 73,6 milioane lei, mijloace care ar putea fi considerate ca venituri doar în cazul în care Parlamentul va adopta Legea bugetului de stat pentru anul 2011 şi va prevedea în această lege transferurile către bugetul municipal în suma respectivă. În caz contrar planificarea veniturilor din contul transferurilor de la bugetul de stat este o miză pe nişte venituri virtuale, care de fapt încă nu s-au aprobat nici la nivel de Guvern.
De ce Primarul mun.Chişinău a promovat un buget populist, nerealist, şi încă înainte de a fi adoptată Legea bugetului de stat pe anul 2011? Rămâne ca fiecare să-şi facă propriile concluzii.

În opinia mea, bugetul municipal este cu o tentă electorală evidentă, cu intenţia clară de a restabili câtuşi de puţin posibil imaginea ştirbită a lui Dorin Chirtoacă, care în ultimii patru ani, urmare a incompetenţei personale, a atârnării superficiale şi deseori total politizate vizavi de problemele vitale ale municipiului Chişinău, a creat un haos şi decădere în gospodăria comunală, a haotizat sistemul termoenergetic, cel de alimentare cu apă şi canalizare, cel d salubrizare şi gospodărire a drumurilor.

Pentru a curma acest proces, care pe zi ce trece ia amploare, este necesar urgent de revăzut structura veniturilor bugetului municipal, în mod special prin valorificarea rezervelor din gestionarea patrimoniului municipal (contractele de arendă funciară şi a imobilelor, veniturile din care sunt planificate în scădere(!!!)faţă de executarea anului 2010), din activitatea întreprinderilor municipale şi extinderea bazei fiscale. Aceste acţiuni ar permite evitarea contractării la nesfârşit a împrumuturilor de către Primăria mun. Chişinău şi ar asigura, în perspectivă, diminuarea presiunilor bugetare cauzate de deservirea datoriilor şi va permite redirecţionarea mijloacelor de la achitarea dobânzilor pe credite la dezvoltarea serviciilor aşteptate de cetăţeni, la investiţii în infrastructură pentru dezvoltarea aspectului estetic şi funcţional al Capitalei Republicii Moldova.

Обсудить