Unire, moldoveni!

Astăzi, 27 martie, coloana a 5-a a panromânismului de la Chişinău, reprezentată inclusiv de unele forţe politice de extrema dreaptă, sărbătoreşte aşa-numita “Unire” a Basarabiei cu România, din 1918.

Материал

Комментарии 50

Войти
  • B
    # BOBO
    Ну, мать родная. Как только комиссарики собрались скинуть ненавистный «антинародный» режим погода спортилась. Не везет, однако! Не то расположение звезд или режим не антинародный? Богу виднее.

    Но не все потеряно. Комисарики достанут из кладовки кжанные куртки пропавшиеся залежалым нафталином, почистят ржавые наганы, подготовят морально оснвную ударную силу в лице Лагуты и ее женским полным старческим маразмом баталйоном и власти конец. Я так себе представляю. Будут вести бедного Филата в кандалах. Испортят его костью от Армани, сопрут туфли от Боско, запачкают рубашку вовсе не китайсеого производства. С лупу проще. От один из революционеров. Костюм ИОНЕЛ, Туфли Зориле. Вполне можно сойти за своего. С Гимпу сложнее. Он Румын. А румынам пощады никакой. Даже до кандлы не дотянет. Зразу из нагана и все. Ну все, иду к телевизору. Счас начнется путч века в балда-вании. Запасайтесь попокорном. Лагута в главной женской роли. Голивуд плачет.
    • П
      # Посторонний BOBO
      Опаньки! Да, вы здесь живете? Иду к телику с семачками. Поп-корн разобрали. Надо успеть занять место между двух Вов(Плахотнюк, Филат. Да, и Николаич с приставным стульчиком суетится.). Чем я то хуже? Глядь, и повезет.
    • Д
      # Дихлофос BOBO
      урод ты. что тебе ещё сказать.
    • # BEREZA BOBO
      ВОВО---ТЫ ЛАГУТЕ И В ПОДМЕТКИ НЕ ГОДИШЬСЯ!!!
      ПОСМОТРИ СЕГОДНЯ НОВОСТИ --МОЖЕТ ЧТО-ТО ЧЕЛОВЕЧЕСКОЕ И ПРОСНЕТСЯ??????!!!

      Желаю успеха в постижении истины и приглашаю лично тебя в наши ряды ---борцов за Молдову!!!
    • # Celt BOBO
      Погода сегодня под стать чёрной дате в истории страны, которую мы отмечаем.
      Небеса плачут по 500 бендерчанам, расстрелянным румынами у «Чёрного забора» ж/д депо в феврале 18-го, по 45 депутатам Съезда крестьян, убитым без суда и следствия на Немецкой площади Кишинёва, по 3 000 жителей Татарбунар, задушенным химическими снарядами, запрещёнными к применению даже в военное время…

      Ты прав, ВОВО. Бог не фраер — он всё видит.
      • # Celt Celt
        Ион Антонеску о подавлении румынскими войсками Хотинского восстания:

        «В 1919 году мы чуть было не потеряли Бессарабию по вине генерала Давидоглу, который уничтожил семь сел и умертвил массу народа. Известно, что по этой причине мирная конференция в Париже занялась пересмотром бессарабского вопроса, чтобы не дать нам Бессарабии, потому что мы дикари».
  • B
    # BOBO
    27 martie 1918 — Unirea Basarabiei cu România

    La 27 martie 1918 a fost convocat Sfatul Ţării, care s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chişinău. În sală au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Moldoveneşti, Daniel Ciugureanu, toţi membrii guvernului şi primul ministru român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand I.

    Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, deschide adunarea, precizând că aceasta „va fi o şedinţă istorică pentru naţiunea română”.

    În continuare, Alexandru Marghiloman a prezentat garanţiile guvernului pentru respectarea condiţiilor propuse de basarabeni în vederea unirii cu România. Apoi, primul ministru român şi suita sa au părăsit sala de şedinţă, spre a-i lăsa pe parlamentarii basarabeni să discute cu deplină libertate şi să voteze după cum le dictează conştiinţa.

    Actul unirii Basarabiei cu România a fost citit în faţa Sfatului Ţării de secretarul acestuia, Ion Buzdugan.

    După dezbateri aprinse, s-a trecut la votare. Reprezentanţii minorităţilor naţionale, 30 la sută din totalul de 150 de deputaţi, au cerut, în general, vot secret, iar apoi s-au abţinut ori au votat împotrivă.

    Rezultatul votului pentru unirea Basarabiei cu România a fost concludent: 86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri, 13 deputaţi absenţi.

    În felul acesta, dintre toate provinciile româneşti aflate sub dominaţie străină, Basarabia a fost prima care s-a unit cu România, deschizînd astfel marele act al reîntregirii şi celorlalte provincii româneşti – Bucovina şi Transilvania – cu ţara mamă.

    La sfârşitul anului 1918 toate ţinuturile româneşti erau unite, formând România Mare.

    Aruncând o privire înapoi, în istoria zbuciumată a Basarabiei, reţinem anul 1812 în care a avut loc unul din cele mai dureroase momente ale istoriei naţiei române, o rană adâncă în trupul ţării şi în sufletul neamului românesc, pierderea Basarabiei.

    În urma războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, încheiat prin Tratatul de pace de la Bucureşti (16/28 mai 1812), Rusia ţaristă anexează teritoriul cuprins între Nistru şi Prut (Basarabia).

    Astfel, Turcia învinsă în război a cedat Rusiei, Ţarului Alexandru I, un teritoriu care nu i-a aparţinut niciodată – Basarabia. Abandonarea acestui teritoriu românesc reprezenta un act de trădare a înţelegerii încheiate în trecut între Moldova şi Imperiul Otoman, care se angajase a păstra neştirbite graniţele principatelor.

    În primii ani de ocupaţie, Rusia a acordat Basarabiei o anumită autonomie, respectându-i particularităţile locale, promovând chiar legi în acest sens.

    În deceniile următoare, însă, este iniţiată o dură politică de deznaţionalizare şi rusificare a populaţiei moldoveneşti.

    În 1829 este creat cadrul pentru introducerea limbii ruse ca limbă oficială, iar în 1867 limba română este eliminată complet din şcoli şi biserică, pentru ca în 1871 Basarabia să fie înglobată în rândul guberniilor Imperiului ţarist, urmând a fi condusă după legile ruseşti.

    Pentru a slăbi elementul românesc de aici, ruşii au făcut colonizări de diferite neamuri pe teritoriul Basarabiei.

    În timp ce în Basarabia se făceau colonizări de străini, mulţi români erau forţaţi să părăsească ţara lor de baştină, fiind deportaţi în diferite părţi ale Imperiului Rus, pe fluviile Volga, Amur şi în Siberia.

    Momentul istoric pentru făurirea României Mari s-a ivit la sfârşitul primului război mondial, într-un climat internaţional favorabil, ca urmare a succeselor şi victoriilor Antantei asupra Puterilor Centrale şi a prăbuşirii imperiilor multinaţionale: ţarist şi austro-ungar.

    Haosul provocat în Rusia de primul război mondial, marile prefaceri politice din cadrul revoluţiei ruse din 1917, care a dus la abolirea autocraţiei ţariste, a atins toate provinciile Imperiului ţarist.

    Ca şi în alte părţi ale continentului, mişcarea naţională a cuprins masele populare româneşti din teritoriul situat între Nistru şi Prut – Basarabia.

    Fruntaşii români din Basarabia – Pantelimon Halipa, Dan Ciugureanu, Ştefan Ciobanu, Ion Pelivan, Constantin Stere ş.a. – înţelegeau că apărea posibilitatea unirii Basarabiei cu România.

    O contribuţie importantă la trezirea şi dezvoltarea conştiinţei unităţii naţionale a românilor din Basarabia a avut-o, între anii 1917-1918, grupul de refugiaţi transilvăneni şi bucovineni alcătuit din militanţi şi patrioţi de prestigiu, în frunte cu Onisifor Ghibu, stabilit în martie 1917 la Chişinău, unde a editat ziarele „Ardealul” şi „România Nouă”, Octavian Goga, Ion Nistor, Andrei Oţetea ş.a.

    O lungă înlănţuire de evenimente, de fapte şi întâmplări a avut loc atunci în Basarabia, în vederea obţinerii treptate a autonomiei şi independenţei, iar apoi unirea cu România.

    În Basarabia, mişcarea de emancipare naţională a cunoscut un remarcabil progres prin organizarea la Chişinău (2-7 noiembrie 1917) a Congresului Ostaşilor Moldoveni, cu participarea a 989 delegaţi, soldaţi şi ofiţeri, reprezentând peste 300.000 de români basarabeni mobilizaţi pe toate fronturile, unde luptau sub steagul rusesc.

    Într-o atmosferă de avânt, Congresul a proclamat autonomia politică şi teritorială a Basarabiei, a hotărât constituirea forţelor armate proprii şi convocarea unui organ reprezentativ destinat să conducă Basarabia: Sfatul Ţării.

    Întrunit la 21 noiembrie/4 decembrie 1917, Sfatul Ţării a ales în funcţia de preşedinte pe Ion Inculeţ, conferenţiar la Universitatea din Petrograd; el fusese trimis în iunie 1917 împreună cu Pantelimon Erhan în Basarabia de guvernul provizoriu al lui Kerenski, pentru a încuraja schimbările revoluţionare, dar nu pe baze naţionale, ci sociale, ambii fiind iniţial ostili separării de Rusia şi apropierii sau unirii cu România.

    La 2/15 decembrie Sfatul Ţării proclamă Republica Democratică Moldovenească Autonomă în cadrul Federaţiei Ruse, iar la 24 ianuarie/6 februarie 1918 se trece la o nouă fază, superioară, Republica Moldovenească Independentă.

    Preşedintele Republicii era Ion Inculeţ, iar guvernul, numit Consiliu de directori, îl avea în frunte pe Pantelimon Erhan, apoi pe Daniel Ciugureanu.

    În iarna anilor 1917-1918, Republica Moldovenească traversa o profundă criză politică, socială şi naţională.

    Guvernul sovietic, prezidat de Lenin, refuză să-i recunoască Basarabiei dreptul la autodeterminare. Mai mult, cu ajutorul trupelor ruseşti aduse în Basarabia din Odessa şi Ţările Baltice, încerca să pună din nou stăpânire pe ea şi să instaureze puterea sovietică.

    La 5 ianuarie, trupele ruseşti, împreună cu formaţiunile bolşevice înarmate, ocupă Chişinăul, instalând un comandament numit Frondotel, constituit din elementele cele mai corupte, fugite de pe front, unii dintre ei foşti deţinuţi de drept comun. Se fac arestări şi chiar condamnări la moarte ale unor deputaţi din Sfatul Ţării.

    Membrii Consiliului Director erau împrăştiaţi în toată ţara. Sunt arestaţi membrii Comisiei interaliate pentru aprovizionarea armatei. Şeful Statului Major al trupelor bolşevice din Chişinău declara la 13 ianuarie 1918: „Ne gândim să lichidăm astăzi-mâine Sfatul Ţării şi Directoratul”.

    Armistiţiul încheiat la 5 decembrie 1917 la Brest-Litovsk între Rusia Sovietică şi armatele Germaniei şi Austro-Ungariei a sporit haosul din armata rusă, declanşat de revoluţia bolşevică, dar şi dezastrul produs în retragerea ei în descompunere şi debandadă asupra Moldovei şi Basarabiei la dimensiuni greu de imaginat.

    Armatei ruse în retragere de pe front i s-au alăturat grupuri bolşevice înarmate, ce terorizau populaţia Basarabiei, dând foc la proprietăţi, asasinând pe burjui – proprietari şi arendaşi. Au fost distruse şi incendiate toate conacele şi instalaţiile moşierilor din judeţele Hotin, Bălţi şi Ismail. Pârjolul de întindea spre centrul Basarabiei.

    Situaţia din Basarabia devenea tot mai gravă. Blocul Moldovenesc, văzând că numai prin forţe propii apărarea nu mai putea fi asigurată, a cerut ajutor militar României. Guvernul român, condus de Ion I. C. Brătianu, a hotărât să acorde ajutorul solicitat de Republica Moldovenească.

    La 8 ianuarie 1918, patru divizii ale armatei române, comandate de generalul Ernest Broşteanu, au trecut Prutul. În ziua de 13 ianuarie 1918, armatele române intră triumfal în Chişinău, unde au fraternizat cu armata basarabeană.

    Intrarea armatei române a fost primită de populaţie cu entuziasm greu de redat. Plângea lumea de bucurie la privirea ostaşilor români care, sub steagurile biruitoare de la Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti, îşi făceau intrarea în capitala Basarabiei.

    Dezarmarea trupelor sovietice aflate în Basarabia a atras replica dură din partea guvernului sovietic: după ce, la 1/14 ianuarie 1918, ministrul român de la Petrograd, C. Diamandy, şi membrii misiunii militare române au fost arestaţi, la 13/26 ianuarie a decis ruperea relaţiilor diplomatice cu România şi confiscarea tezaurului României aflat la Moscova.

    În această atmosferă de mari frământări, dar de data aceasta şi de mare entuziasm naţional, s-a ajuns la istorica zi de 27 martie 1918 când Sfatul Ţării a decis unirea Basarabiei cu România.

    „Republica Moldovenească (Basarabia) – se arată în declaraţie – în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”.

    Actul de unire a Basarabiei cu România, elaborat şi votat la Chişinău, urma să fie ratificat de Ţara Mamă. Prin Decretul nr. 842 din 8 aprilie 1918 dat la Iaşi, regele Ferdinand a promulgat votul dat în Sfatul Ţării şi astfel s-a consfinţit unirea definitivă a acestei provincii româneşti cu patria mamă.
    • # werty BOBO
      это из сборника румынского фэнтэзи — исторического триллера?
    • s
      # spartakus BOBO
      his.1september.ru/2002/22/2.htm
    • # Брюс BOBO
      BOBO — 27.03.2011 17:05
      — "...s-a consfinţit unirea definitivă a acestei provincii româneşti cu patria mamă."

      Burgezia tot timpal a trădat şi continue să trădeze: fie prieten, fie vecin, fie poporul, fie ţara. Pentru ea cel mai sfînt e capital. A trădat atunci, în 1918, aceia-şi o face şi astăzi. Tu zici «provincie»… Da, aşa a fost. Doar e de ajuns!
  • # kerim
    Dodon nu vede ca Rusia tine armata pe teritoriul RM si submineaza statalitatea statului
    • # Брюс kerim
      kerim — 27.03.2011 17:15
      — «Dodon nu vede ca Rusia tine armata pe teritoriul RM si submineaza statalitatea statului»

      Vedem. Şi nu suntem de acord. Doar faptul acesta este unica garanţie să nu ne ocupe trupele NATO. Imediat cum părăseşte armata 14, se va înlocui cu NATO. Romania acum este implicată în agresia NATO în Libia. Din momentul acesta musulmanii au declarat, că unde nu ar fi romanul — i se va tăia capul. Eu nu doresc poporului nostru moldav aceasta soartă.
  • # Fact
    Опять додон выставляет на всеобщее обозрение свою тупость, а я хтел дать ему маленький шанс на выборах примара, ну такой как мешку с соломой на котором написано коммунист.Теперь все пропало, только последняя мразь против обьединения своего народа, своей земли Молдовы. Только последняя тварь на стороне тех кто разделили твой народ колючей проволкой и ограбил територии Молдовы.
  • B
    # BOBO
    Dondon spune că sunt sau coloana a 7, sau moldovan. Şi nicicum altfel. Îl cred. Cum poţi să nu crezi un ministru. Chiar dacă şi fost. Mai mult că e şi commi. Cum pot eu de la tată român şi mama româncă să mă nasc coloană sau moldovan e o enigmă. Din capul slăbit al fostului ministru, savant şi commi. Sunt în incertitudine totală, inspirată de propaganda românească. Stalin de comun cu Dondon î-mi sugerează că sunt moldovan, iar părinţii că sunt român. Stalin şi Dondon m-au zăkălibit că originea mi se trage de la Balta şi Tiraşpolea, iar părinţii îmi spun că de la daci, Suceava şi Vaslui. Stalin şi Dondon îmi sugerează că ei sunt cei mai moldoveni dintre moldoveni, iar părinţii că moldovenii sau unit cu consângenii şi ca şi germanii, francezii, italienii au creat un stat unitar. Se numeşte România.

    Cine pe cine va crede. Dar eu le dau crezare părinţilor. E ceva firesc, paremise. Şi sunt convins că Dondon e un mincinos. Nici el nu crede în ce spune. Dar disciplina de partid îl obligă. La ură faţă de semeni. E un tip periculos. Şi e timpul să i-o spunem în faţă. Instigarea la ură, la vrajbă, mai de vreme sau mai târziu îl va aduce în faţa procurorilor. Cel puţin cereşti.
    • # Брюс BOBO
      BOBO — 27.03.2011 18:15
      — «Cum pot eu de la tată român şi mama româncă...»

      Noi, majoritate în Moldova, nu avem «tată şi mamă romani»… Voi, care nu respectaţi Constituţia RM, — o să fiţi atraşi la răspundere. Şi anume datorit vouă, etnie romană în Moldova — cu ochii plini de sînge de răutate, toată populaţia moldavă vă spune «NU» ocupaţiei Moldovei!
      • B
        # BOBO Брюс
        De cine o să fiu tras la răspundere? Nu cumva de tine, lepădăturo? Tu eşti toată populaţia, putoare stalinistă? Sau crezi că o să te tolerăv în continuare până lf infinit, pocitură imperială?
        • # Celt BOBO
          Se vede că eşti un creştin adevărat, BOBO… Cînd toată lumea ortodoxă ţine Marele Post şi se pocăieşte — tu spui asemenea obrăznicii unei femei… Nu mai pomeni numele Domnului în coment-urile tale, căci nu ţi se potriveşte deloc.

          De fapt, Creştinismul şi Naţionalismul (cel Romîn, Rus, German etc) nu au NIMIC în comun,
          «27. Căci, câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat.
          28. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber;
          nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus».
  • B
    # BOBO
    27 martie 1918 — Unirea Basarabiei cu România

    La 27 martie 1918 a fost convocat Sfatul Ţării, care s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chişinău. În sală au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Moldoveneşti, Daniel Ciugureanu, toţi membrii guvernului şi primul ministru român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand I.

    Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, deschide adunarea, precizând că aceasta „va fi o şedinţă istorică pentru naţiunea română”.

    În continuare, Alexandru Marghiloman a prezentat garanţiile guvernului pentru respectarea condiţiilor propuse de basarabeni în vederea unirii cu România. Apoi, primul ministru român şi suita sa au părăsit sala de şedinţă, spre a-i lăsa pe parlamentarii basarabeni să discute cu deplină libertate şi să voteze după cum le dictează conştiinţa.

    Actul unirii Basarabiei cu România a fost citit în faţa Sfatului Ţării de secretarul acestuia, Ion Buzdugan.

    După dezbateri aprinse, s-a trecut la votare. Reprezentanţii minorităţilor naţionale, 30 la sută din totalul de 150 de deputaţi, au cerut, în general, vot secret, iar apoi s-au abţinut ori au votat împotrivă.

    Rezultatul votului pentru unirea Basarabiei cu România a fost concludent: 86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri, 13 deputaţi absenţi.

    În felul acesta, dintre toate provinciile româneşti aflate sub dominaţie străină, Basarabia a fost prima care s-a unit cu România, deschizînd astfel marele act al reîntregirii şi celorlalte provincii româneşti – Bucovina şi Transilvania – cu ţara mamă.

    La sfârşitul anului 1918 toate ţinuturile româneşti erau unite, formând România Mare.

    Aruncând o privire înapoi, în istoria zbuciumată a Basarabiei, reţinem anul 1812 în care a avut loc unul din cele mai dureroase momente ale istoriei naţiei române, o rană adâncă în trupul ţării şi în sufletul neamului românesc, pierderea Basarabiei.

    În urma războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, încheiat prin Tratatul de pace de la Bucureşti (16/28 mai 1812), Rusia ţaristă anexează teritoriul cuprins între Nistru şi Prut (Basarabia).

    Astfel, Turcia învinsă în război a cedat Rusiei, Ţarului Alexandru I, un teritoriu care nu i-a aparţinut niciodată – Basarabia. Abandonarea acestui teritoriu românesc reprezenta un act de trădare a înţelegerii încheiate în trecut între Moldova şi Imperiul Otoman, care se angajase a păstra neştirbite graniţele principatelor.

    În primii ani de ocupaţie, Rusia a acordat Basarabiei o anumită autonomie, respectându-i particularităţile locale, promovând chiar legi în acest sens.

    În deceniile următoare, însă, este iniţiată o dură politică de deznaţionalizare şi rusificare a populaţiei moldoveneşti.

    În 1829 este creat cadrul pentru introducerea limbii ruse ca limbă oficială, iar în 1867 limba română este eliminată complet din şcoli şi biserică, pentru ca în 1871 Basarabia să fie înglobată în rândul guberniilor Imperiului ţarist, urmând a fi condusă după legile ruseşti.

    Pentru a slăbi elementul românesc de aici, ruşii au făcut colonizări de diferite neamuri pe teritoriul Basarabiei.

    În timp ce în Basarabia se făceau colonizări de străini, mulţi români erau forţaţi să părăsească ţara lor de baştină, fiind deportaţi în diferite părţi ale Imperiului Rus, pe fluviile Volga, Amur şi în Siberia.

    Momentul istoric pentru făurirea României Mari s-a ivit la sfârşitul primului război mondial, într-un climat internaţional favorabil, ca urmare a succeselor şi victoriilor Antantei asupra Puterilor Centrale şi a prăbuşirii imperiilor multinaţionale: ţarist şi austro-ungar.

    Haosul provocat în Rusia de primul război mondial, marile prefaceri politice din cadrul revoluţiei ruse din 1917, care a dus la abolirea autocraţiei ţariste, a atins toate provinciile Imperiului ţarist.

    Ca şi în alte părţi ale continentului, mişcarea naţională a cuprins masele populare româneşti din teritoriul situat între Nistru şi Prut – Basarabia.

    Fruntaşii români din Basarabia – Pantelimon Halipa, Dan Ciugureanu, Ştefan Ciobanu, Ion Pelivan, Constantin Stere ş.a. – înţelegeau că apărea posibilitatea unirii Basarabiei cu România.

    O contribuţie importantă la trezirea şi dezvoltarea conştiinţei unităţii naţionale a românilor din Basarabia a avut-o, între anii 1917-1918, grupul de refugiaţi transilvăneni şi bucovineni alcătuit din militanţi şi patrioţi de prestigiu, în frunte cu Onisifor Ghibu, stabilit în martie 1917 la Chişinău, unde a editat ziarele „Ardealul” şi „România Nouă”, Octavian Goga, Ion Nistor, Andrei Oţetea ş.a.

    O lungă înlănţuire de evenimente, de fapte şi întâmplări a avut loc atunci în Basarabia, în vederea obţinerii treptate a autonomiei şi independenţei, iar apoi unirea cu România.

    În Basarabia, mişcarea de emancipare naţională a cunoscut un remarcabil progres prin organizarea la Chişinău (2-7 noiembrie 1917) a Congresului Ostaşilor Moldoveni, cu participarea a 989 delegaţi, soldaţi şi ofiţeri, reprezentând peste 300.000 de români basarabeni mobilizaţi pe toate fronturile, unde luptau sub steagul rusesc.

    Într-o atmosferă de avânt, Congresul a proclamat autonomia politică şi teritorială a Basarabiei, a hotărât constituirea forţelor armate proprii şi convocarea unui organ reprezentativ destinat să conducă Basarabia: Sfatul Ţării.

    Întrunit la 21 noiembrie/4 decembrie 1917, Sfatul Ţării a ales în funcţia de preşedinte pe Ion Inculeţ, conferenţiar la Universitatea din Petrograd; el fusese trimis în iunie 1917 împreună cu Pantelimon Erhan în Basarabia de guvernul provizoriu al lui Kerenski, pentru a încuraja schimbările revoluţionare, dar nu pe baze naţionale, ci sociale, ambii fiind iniţial ostili separării de Rusia şi apropierii sau unirii cu România.

    La 2/15 decembrie Sfatul Ţării proclamă Republica Democratică Moldovenească Autonomă în cadrul Federaţiei Ruse, iar la 24 ianuarie/6 februarie 1918 se trece la o nouă fază, superioară, Republica Moldovenească Independentă.

    Preşedintele Republicii era Ion Inculeţ, iar guvernul, numit Consiliu de directori, îl avea în frunte pe Pantelimon Erhan, apoi pe Daniel Ciugureanu.

    În iarna anilor 1917-1918, Republica Moldovenească traversa o profundă criză politică, socială şi naţională.

    Guvernul sovietic, prezidat de Lenin, refuză să-i recunoască Basarabiei dreptul la autodeterminare. Mai mult, cu ajutorul trupelor ruseşti aduse în Basarabia din Odessa şi Ţările Baltice, încerca să pună din nou stăpânire pe ea şi să instaureze puterea sovietică.

    La 5 ianuarie, trupele ruseşti, împreună cu formaţiunile bolşevice înarmate, ocupă Chişinăul, instalând un comandament numit Frondotel, constituit din elementele cele mai corupte, fugite de pe front, unii dintre ei foşti deţinuţi de drept comun. Se fac arestări şi chiar condamnări la moarte ale unor deputaţi din Sfatul Ţării.

    Membrii Consiliului Director erau împrăştiaţi în toată ţara. Sunt arestaţi membrii Comisiei interaliate pentru aprovizionarea armatei. Şeful Statului Major al trupelor bolşevice din Chişinău declara la 13 ianuarie 1918: „Ne gândim să lichidăm astăzi-mâine Sfatul Ţării şi Directoratul”.

    Armistiţiul încheiat la 5 decembrie 1917 la Brest-Litovsk între Rusia Sovietică şi armatele Germaniei şi Austro-Ungariei a sporit haosul din armata rusă, declanşat de revoluţia bolşevică, dar şi dezastrul produs în retragerea ei în descompunere şi debandadă asupra Moldovei şi Basarabiei la dimensiuni greu de imaginat.

    Armatei ruse în retragere de pe front i s-au alăturat grupuri bolşevice înarmate, ce terorizau populaţia Basarabiei, dând foc la proprietăţi, asasinând pe burjui – proprietari şi arendaşi. Au fost distruse şi incendiate toate conacele şi instalaţiile moşierilor din judeţele Hotin, Bălţi şi Ismail. Pârjolul de întindea spre centrul Basarabiei.

    Situaţia din Basarabia devenea tot mai gravă. Blocul Moldovenesc, văzând că numai prin forţe propii apărarea nu mai putea fi asigurată, a cerut ajutor militar României. Guvernul român, condus de Ion I. C. Brătianu, a hotărât să acorde ajutorul solicitat de Republica Moldovenească.

    La 8 ianuarie 1918, patru divizii ale armatei române, comandate de generalul Ernest Broşteanu, au trecut Prutul. În ziua de 13 ianuarie 1918, armatele române intră triumfal în Chişinău, unde au fraternizat cu armata basarabeană.

    Intrarea armatei române a fost primită de populaţie cu entuziasm greu de redat. Plângea lumea de bucurie la privirea ostaşilor români care, sub steagurile biruitoare de la Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti, îşi făceau intrarea în capitala Basarabiei.

    Dezarmarea trupelor sovietice aflate în Basarabia a atras replica dură din partea guvernului sovietic: după ce, la 1/14 ianuarie 1918, ministrul român de la Petrograd, C. Diamandy, şi membrii misiunii militare române au fost arestaţi, la 13/26 ianuarie a decis ruperea relaţiilor diplomatice cu România şi confiscarea tezaurului României aflat la Moscova.

    În această atmosferă de mari frământări, dar de data aceasta şi de mare entuziasm naţional, s-a ajuns la istorica zi de 27 martie 1918 când Sfatul Ţării a decis unirea Basarabiei cu România.

    „Republica Moldovenească (Basarabia) – se arată în declaraţie – în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”.

    Actul de unire a Basarabiei cu România, elaborat şi votat la Chişinău, urma să fie ratificat de Ţara Mamă. Prin Decretul nr. 842 din 8 aprilie 1918 dat la Iaşi, regele Ferdinand a promulgat votul dat în Sfatul Ţării şi astfel s-a consfinţit unirea definitivă a acestei provincii româneşti cu patria mamă.
    • # Celt BOBO
      Special pentru Bombonel Bomboana: adevarul despre romini de la Unimedia.

      Românii şi moldovenii — străini în ţări străine

      Am observat un lucru cu adevărat curios. Moldovenii şi românii, străini de fel, nu se simt deloc apropiaţi nici când îi scoţi din mediul lor. Să explic. Şi cetăţenii români, şi cetăţenii moldoveni au plecat pe capete în ţările mai bogate ca să-şi facă o soartă bună.

      Au ajuns în Italia, Spania, Portugalia unde, inevitabil, s-au întâlnit, au devenit colegi de muncă, de apartament. Ei bine, departe de politicienii care nu se înţeleg, la adăpost de ruşii care i-au ţinut separaţi de secole s-ar părea că ar trebui să aibă loc un fel de “mini-Unire”. Aha, de unde? Deşi vorbesc aceeaşi limbă, doinesc la fel, iar istoria li se trage dintr-o rădăcină comună devin chiar mai străini decât au fost vreodată. Mai mult, comunitatea românească şi cea moldovenească sunt absolut separate.

      Culmea, unii moldoveni, adevăraţi proromâni la Chişinău, îşi schimbă părerile în străinătate. “Vitalie, noi suntem români, iar ruşii sunt duşmanii noştri. Nu vezi că au cele mai bune locuri de muncă, nu ne vorbesc limba? Au venit în ţara noastră pentru a fi stăpâni. Românii sunt fraţii noştri şi ar trebui să ne unim”, imi spunea un cunoscut când era încă în Moldova. A plecat din ţară, a muncit prin Italia, Portugalia, a întâlnit foarte mulţi români. Iată ce părere are acum: “ROMÂNII SUNT LENEŞI ŞI NEPRIETENOŞI. PE DEOPARTE ÎŢI ZÂMBESC ŞI ÎŢI VORBESC FRUMOS, PE DE ALTA NU ŞTIU CUM SĂ TE FURE.” Nu ştiu ce s-a întâmplat de şi-a schimbat RADICAL opţiunea, nu am intrat în detalii. Experienţa omului este extrem de personală, deci subiectivă.

      www.unimedia.md
  • # Fred
    «Ideologii bucureşteni ne românizează nu pentru că ne iubesc, ci pentru că se tem de noi, de identitatea noastră moldovenească. Ne doresc anexaţi nu pentru că le placem ca popor, ci pentru că le gâdilim pretenţiile teritoriale şi reflexele imperialiste, şi pentru că nu le convine să existe un stat moldovenesc, ca un exemplu de independenţă şi autonomie pentru moldovenii de peste Prut.» — это 100%

    На этой неделе я видел такую сцену — мужик продает мед (он разговаривает по-русски) и к нему подходит другой мужик в костюме с бородой и длинными волосами. Вид у него — как у пастора из фильмов. Этот мужик (назовем его пастор) начинает гнать всякую пургу, типа, ты русский, мы вам перережем глотку, Молдова — это Румыния, и т.д. Люди стали затыкать ему глотку (на молдавском), другие стали его грузить. В общем, я на 100% уверен что он был румыном, т.к. было видно что он иностранец. Как вы считаете, это нормально, когда такой полудурок начинает угрожать и говорить что он русским перережет глотку?

    Думаю, он псих. Наверно, друг Гимпу.
  • h
    # hannelore treu
    Так и видится «картина маслом» при чтении очередных «плевков» (комментариями их назвать язык не поворачивается) господ BOBO и Fact: «Униря» свершилась, Молдова в составе «Великой Румынии» и господа ВОВО и Fact в жандармских мундирчиках, тряся жирными животами, выбивают табуртки под висилицами из-под ног «проклятых комиссариков», посмевших заявлять, что Молдова — это не румынская зхемля, молдаване — это не румыны, а молдавский великий господарь Штефан чел Маре вообще никогда и ничего не слышал о каких-то «румынах»…
    Знаем мы, этих милых «господ объединителей». Уж как они дурили моих земляков в ГДР, обещая рай на земле и все свободы, какие только можно себе представить, а сегодня посадили всех «восточных» в фактическое гетто, где нет работы, гдбе города разрушаются и безлюдеют, а условия жизни ухудшаются из года в год. А потом они также затеяли люстрацию, которая сделала «людьми без будущего» всех, кто честно выполнял свой конституционный долг в ГДР.
    Снова вернулись времена «гестапо» — соседи начали «стучать куда надо» на соседей: этот работал в штази, этот дружил со штази, тот был партийным секретарем, этот был активистов общества германо-советской дружбы…
    В итоге тот вылетал с государственной службы, этого лишали заработанной пенсии и переводили на пособие по бедности, детей третьего не принимали на работу по профессии… Много чего можно было бы назвать ещё, да что тольку?
    Означенные выше господа не внемлют здравому смыслы и фактам. У них в головах, очевидно, «органчики», которые играют только одну-единственную мелодию…
    Додон считает себя молдаванином. Он выступает в защиту государственности Молдовы. Это его конституционное право. Так как же выше ознеаченные господа, изображающие из себя демократов «высшего евроепейского пошиба», могут бросать по его адресу все свои оскорбительные пошлости? Или же их «демократичность» и «европейскость» распространяется только на них самих, а также на тех людей в их окружении, кто полностью разделяет их бредовые мысли относительно «Румыния Марэ»?
    • # BEREZA hannelore treu
      Сегодня истинные молдоване были на площади и одержали первую победу!!!

      Мы молдоване и рожденные здесь этносы бок о бок сегодня выразили свои патриотические чувства и гордость за нашу Молдову!!!

      Обьединяйтесь в борьбе против окупации: --румынской и евроамериканской!!!

      Молдова независимая страна -прочь свои нечистые руки от нашей Родины!!!
      • к
        # крокозяблик BEREZA
        чё т маловато было истинных молдован… 2,5 пенсионера + контуженная лагута… если это и есть истинные молдоване, то мои соболезнования молдавскому народу
  • # Acrazan
    BOBO...esti un poponar gay homosexual....dute si dati cu capu de unitaz....Pederast
    • B
      # BOBO Acrazan
      Fu-u-u. Miroase, nu pute a comunist Acrazan acesta. După NIC se vede că e un mare intelectual balda-venesc.
  • # rob
    У нас в Молдавии живут БЕСыРАБы, которые не признают эту землю Молдовой и называют её БЕСоРАБией.
  • # rob
    Никакого «объединения» Румынии с Бессарабией не было.
    terra.md/ru/news/moldova/okkkupation_27_03_1918/default.aspx
    Исторической правде об этой дате посвящена публикуемая ниже статья публициста Герасима Гидирима (Ивана Климова), одного из лидеров патриотического Движения «Про Молдова», который на основании исследования архивных документов румынской Армии и Сигуранцы приходит к выводу о том, что так называемое «объединение» Румынии с Бессабарабией, на самом деле, было ничем иным, как вооруженной оккупацией.

    27 марта 2011 года лидеры Либеральной партии Михай Гимпу и Дорин Киртоакэ, а ряд других политиков-унионистов из ЛДПМ планируют «торжественно отметить» очередную «годовщину со дня объединения Бессарабии с Румынией 27 марта 1918 года».

    В ряде церквей, относящихся к раскольнической «Бессарабской Митрополии» в связи с этой датой пройдут богослужения, а на Центральном кладбище, где похоронены депутаты Сфатул Цэрий (Совет Страны — парламент Бессарабии), принявшие в 1918 году решение о присоединении к Румынии, пройдёт церемония возложения цветов, в которой примут участие представители Либеральной и Либерально-демократической партий.

    Экс-депутат парламента Молдавии Валерий Матей считает, что 27 марта — это «священный день для всех бессарабских румын и для румын во всем мире. В 1918 году было положено начало восстановлению единого национального румынского государства, и эти события остаются ориентиром для тех, кто сохранил национальное и гражданское сознание».

    Вице-председатель Либерально-демократической партии Молдавии (ЛДПМ) Александр Тэнасе также неоднократно заявлял, что акт об объединении Бессарабии с Румынией, подписанный 27 марта 1918 года, был поступком «большой смелости и мудрости».

    «Если бы не было акта об объединении, сегодня на этой территории не жили бы люди, говорящие на румынском языке, и ситуация была бы такой же, как в Приднестровье (государственным языком Молдавии по Конституции является молдавский, переведенный в 1989 году на румынскую латиницу; в Приднестровье по Конституции три государственных языка — русский, украинский и молдавский, при этом приднестровские молдаване сохранили изначальную кириллическую графику молдавского языка)», — считает Тэнасе.

    В 1918 году к Румынии были присоединены часть Бессарабии (историческая Бессарабия включает в себя часть современной Республики Молдова до Днестра, т. е. без Приднестровья, и Одесскую область Украины), а также Трансильвания и восточная часть Баната, входившие до этого в состав потерпевшей поражение в Первой мировой войне Австро-Венгрии.

    В Румынии эти события интерпретируется как завершение процесса «объединения всех румын». Бессарабия была оккупирована следующим образом: 7 декабря 1917 года румынские войска перешли границу по реке Прут, румынское правительство организовало созыв бессарабского парламента Сфатул Цэрий (Совет Страны), который под давлением румынских оккупационных войск и при отсутствии кворума 25% депутатского корпуса проголосовал 27 марта 1018 года за «безусловное присоединение Бессарабии к Румынии», после чего значительная часть депутатов заявила о незаконности этого решения и направила ноту протеста правительству Румынии; аннексия Бессарабии Румынией никогда не признавалась правительством СССР.

    Патриоты Республики Молдова, протестующие против попыток унионистов придать дате 27 марта характер «нового национального праздника», проводят в этот день в 14.00 в центре Кишинева митинг в защиту молдавской государственности.

    Исторической правде об этой дате посвящена публикуемая ниже статья публициста Герасима Гидирима (Ивана Климова), одного из лидеров патриотического Движения «Про Молдова», который на основании исследования архивных документов румынской Армии и Сигуранцы приходит к выводу о том, что так называемое «объединение» Румынии с Бессабарабией, на самом деле, было ничем иным, как вооруженной оккупацией.
  • # Fact
    Пацак ты сбрендил, всем.додонам вы и совесть и ум потеряли. В Кишиневе только памятник нашему Штефану чел Маре, а где его могила -лохи, где могила нашему Еминеску Молдова будет ЕДИНОЙ как при Штефан и вы отсталые совки ничем изменить это не можете вы исчезаете как перегной и мусор, а Молдова останется навсегда. России достанется хер и уши от мертвого осла путина. Как развалился ссср, так развалится и россия, кремлевские дикари могут только разрушать и грабить малые народы, больше они ничего не могут.
    • К
      # Красный Комиссар Fact
      объясни, логик великий, как ты можешь причитать о развале державы которая с покон веков была сильной, не упомянув о своей продажной державе, которая подлизывалась к другим чтоб прибрать к себе все близлежащие земли, но так и оставалась у разбитого корыта… Румыния сама всегда была разрозненая и только полтора века назад объединила пару королевств, кроме нас, и у вас слюни до сих пор текут по этой земле… почему вы так беситесь от того что мы не хотим соединяться с вами? мы не хотим объединяться с Россией, мы хотим быть самостоятельны, но дружить с выгодными партнёрами, а не на одних точить зуб, а другим лизать дупло!!! что ты заладил — Россия, Россия… оставь Россию в покое, и Молдову оставь в покое!!! неужели ты не видешь что вас мало, желающих объединения с Румынией? зачем накалять отношение к румынам? ведь они нормальные люди, кроме ебанашек-радикалов, которые с завистью грезят по этой земле… смотрите себе в рот, и нечего раззевать на других!!! прекращай эту демагогию про пророссиян — если они не желают объединения с Румынией!!! это уже не актуально!!! не канает уже этот приём!!! это не 89 год, когда из под Железного Занавеса люди мечтали о Западе и поэтому столько желающих было объединиться, но не забывай что с корыстным умыслом(свободное перемещение по «дальним» странам, и ПМЖ), и только 20% мечтали об истинном сливании двух братских народов… понимаешь человеческий язык? 10% осталось, из тех кто пришёл голосовать, те кто хочет объединения с Румынией, и то — уверен, часть из них так же хочет этого в виду безвизового режима!!! хватит об этом!!! не утомляй нас!!!
      • Красный не пыхти вы обречены как тупая ветвь развития человечества, россия держалась и увеличивалась через насилие и кровь, вы гнали свой народ на убой убивать и захватывать чужие земли.Вот ты краснопузый как ты сюда попал ,? какой ты нахрен молдованин? Ты даже незнаешь что г Яссы был столицей Молдовы, а земля на которой мы сейчас живем лишь малая часть Молдовы.До 1940 года в составе Молдовы входил г Измаил, Килия и Белгороднестровск, кто это украл вы краснопузые сговорившись с гитлером и фашистами напали на Бесарабию, Лтву, Эстонию, Латвию Польшу. и с фашистами праздновали захват этих стран совместными парадами. Есть кадры кинохроники есть правда о Катыни, а ваша ложь умрет вместе с вами как всегда.
      • B
        # BOBO Красный Комиссар
        Брось комиссарик выдавливать из себя историка. Небось и стаблицей умножения есть проблемы. Не соответствует принципам диктатуры пролетарията и по этому трудно запоминается. И что ты, государственник наш, о русляндии печешся. Она как-нибудь без тебя справится. Ты реши проблему таблицы умножения и румынского языка, а потом поговорим.
    • # BEREZA Fact
      Именно таких лохов -как ты и мочил наш ШТЕФАН ВЕЛИКИЙ!!!
      • К
        # Красный Комиссар BEREZA
        факт, бобо, вы хотите посостязаться со мной в молдавском? легко!!!
        за спиной высшее образование, филология, группа билингвэ — ромынэ-русэ!!! какие упрёки вы ещё извлечёте из себя? сомневаешься в моей калькуляции? так мне что — экзамен тебе сдавать по математике? ты ваще включаешь мозг когда на личности переходишь — или по шаблонам только как последний лох-румыноид «вой сынтець русофонь», «вой сынтець окупанць» и т.д. порази меня умом, не примитивным, а нормальным, взрослого человека, а не орангутанга, который научился есть банан без кожуры и ему кажется что он интеллектуал над всеми обезьянами!!!

        перестаньте как шавки убогие только обсырать и больше ничего, уверяю вас, это вам явно не прибавит одобрения общества, такие как вы способны только наоборот — накалять ненависть к таким мудилам-румыноидам, которые сетуют только на то, что им впарили их «доктора наук», а сами не имеете мозга…

        вы жили в то время? вы видели разницу между румынской оккупацией и русской? я черпаю инфу не только с русских учебников, а и с молдавских, румынских, зарубежных, сопоставляю факты, рассказы дедов, молдаваней, кстати, и которые жили при румынах, и которые говорили «что как бы не обернулось время, с-ва феряскэ Думнязеу де униря ку ромынь», и таких рассказов у меня больше в архиве, чем что при русских было плохо…

        в основном про русских плохо говорят только кулаки, и те, кого побрили на хозяйство(не спорю, были и нечестные моменты отбирания и разделения хозяйства)… но историю трактуют по-разному… это как во время второй мировой, русские кряхтели, гибли в течении 4-х лет, в итоге прижали гниду фашисткую, и румынскую, кстати, и тут нарисовались америкосы и британцы, добили падаль и теперь по всему миру оказывается американцы победили немцев, и только в России и СНГ — все знают что СССР победил!!! так кому ты продался и кому ты веришь? бобо и факт?

        так что если хотите быть убедительней — завязывайте с вариантами про плохих русских и хороших американцев, европейцеви румын!!! ваши европейцы, немцы, вас сами эксплуатировали с 17 года, а вы только на Россию гавкаете… пожурите и Германию, или слабо тявкать на «папу»?
  • # Зезик
    Тут много умных людей!
    Согласен с автором о том что нас пытаются «румынизировать»…
  • # kerim
    Rusofonii care vorbesc pe acest site despre identitatea moldoveneasca si care nu stiu o iota in limba tarii din care sug, ei sunt nepotii celor care au venit pe tancuri in 1944 ca «eliberatori» si ne-au dus neamul in Siberii, ne-au infometat in '46, ne-au distrus valorile nationale. Si acum, voi, ne invatati pe noi, cei care am crescut din bunei cu cetatenie romaneasca cine suntem si unde ne este locul?! Ma pish pe steagul vostru, pe acvila mutant cu doua capuri…
  • # Брюс
    kerim — 27.03.2011 21:20
    — «ne-au distrus valorile nationale.»

    Încă odată, te rog despre «valori naţionale»… Şi care ele sunt?
    • # kerim Брюс
      Istorie, limba, traditii, etc…
      • К
        # Красный Комиссар kerim
        але куй, конкрет? только без этих соплей — але попорулуй ромынеск, потому что попор ромынеск известен с 1841 года, а ты мне от гетов и даков начни!!!
  • # Брюс
    kerim — 27.03.2011 21:59
    — «Istorie, limba, traditii, etc…»

    Statul Romanesc este un stat artificial, format de Franţa şi Germania. Şi istoria Romaniei ceva mai mult de 200 ani. Istoria Moldovei — 650 ani! Hai să fim cinstiţi! Eu doar nu urmăresc scopul să mă cert. Nici tu, nici eu nu am trăit nici 200 ani, ne mai zis de 650. Nu ştiu cîţi ani trăieşti pe pămînt, doar sunt ferm convinsă că nu ai trăit în anii 1918-1940. Ţăranii şi muncitorii basarabeni — fundamentul basarabiei — mi-au povestit sub ce jug au trăit. Au trăit bine burgejii moldavi, care şi au vîndut basarabia. Burgezia şi astăzi o vinde: pentru ei banii şi capitalul este cea mai mare valoare. Doar dacă sunteţi creştini, oare închinarea diavolului nu este cel mai mare păcat? Aceia-şi muncitori şi ţărani mă conving că pînă la moarte nu o să uite traul în URSS. Poate de aceia că în loc să modernizeze URSS, astăzi le-au propus moartea? Sincer, vreau să înţeleg, şi îmi pare rău de cearta nenormală aici la forum. Ne-am dezvăţat să discutăm omeneşte. Ce dorim, război? Doar nu se ştie cine o să rămînă in viaţă. Eu măcar am mai trăit. Şi am trăit normal. Se vede că fiecare generaţie trebuie să treacă prin război?
  • o
    # octombrel
    Додон, нельзя же так подставляться, коль ратуешь за молдовенизм, то пиши на молдавском, тем более что в Конституции именно он и прописан, а не на румынском. Иначе даже тех не многих сторонников растеряешь.

    Напоминаю, что на молдавском буква «ы» в середине слова пишется вот так î, на румынском же так — â.

    А вот и цитата из текста: «Acesta e un slogan care trădează pretenţiile teritoriale ale ideologilor bucureşteni. Ei ne vor pământul».

    Deci moldoveneste ar fi «pamînt», asa ca sustinatorii lui Dodon mai descalatati ochii ca va fraiereste la fel cum va dres Papa cu limba rusa a doua oficiala. Iata asta e o adevarata sfidare a moldovenismului sau poate fi o demonstratie de lipsa de sustenabilitate a acestei idei.
    • # Celt octombrel
      Octombrel, citeşte încă o dată denumirea articolului. «Unire, moldoveni!» — Deci, Dodon se adresează inclusiv (sau chiar în primul rînd) şi moldovenilor de peste Prut, celor denaţionalizaţi, romînizaţi şi lipsiţi practic de dulce grai moldovenesc. Anume de aceea Dodon a scris articolul dat în l. romînă — ca să fie pe înţelesul tuturor moldovenilor.
      • o
        # octombrel Celt
        Pe mine ma surprinde de ce nu se adreseaza si moldovenilor de peste Nistru precum si celor din Ucraina, ca sa fie si pe intelesul lor. Si D-ta pe semne ca n-ai fost peste Prut daca afirmi ca cei dincolo sunt lipsiti de graiul moldovenesc ori ai fost rau informat, ca de rea intentie na-si vrea sa cred.
        • # Celt octombrel
          // Pe mine ma surprinde de ce nu se adreseaza si moldovenilor de peste Nistru precum si celor din Ucraina, ca sa fie si pe intelesul lor. //

          Oare nu stiti ca majoritatea absoluta a moldovenilor din Transnistria si Ucraina cunosc limba rusa?)) — deci, au posibilitatea de a patrunde in esenta discursului d-lui Dodon.

          // Si D-ta pe semne ca n-ai fost peste Prut daca afirmi ca cei dincolo sunt lipsiti de graiul moldovenesc ori ai fost rau informat, ca de rea intentie na-si vrea sa cred. //

          Gresiti amarnic, D-le, eu stiu ce spun. Dulce grai moldovenesc este limba lui Ion Creanga, lui Gheorghe Asachi, lui Ion Druta, acea limba care a fost proslavita de Alexei Mateevici in «Limba noastra» si «Unora»:

          Noi nu ne înţelegem: voi vreţi a noastră limbă
          S-o înnoiţi, surpându-i temeiurile vechi,
          Şi noua latinie, măcar de-ar fi cam strâmbă,
          Vă pare totuşi cântec, sunându-vă-n urechi.

          Veşmântul firii noastre din pânză strămoşească
          Cu tivituri de aur, de vechi argint şi flori,
          Războaie-mpodobite de-o mână meşterească
          Vă par sărăcăcioase mantale de păstori.

          Noi nu ne înţelegem: acolo unde bate
          Izvorul veşniciei, frumoasei nemuriri,
          Vă pare că-i pustie, bordeie lepădate
          Şi căutaţi s-aduceţi de-ai voştri trandafiri.

          Dar trandafirii voştri făcuţi-s din hârtie
          Şi miroase a leacuri luate din dugheni,
          În limbă doftorească a voastră latinie
          Preface graiul slobod din codrii moldoveni.

          Noi nu ne înţelegem: din sine limba creşte,
          Nevoie nu mai are de ajutor străin,
          Din sine-şi prinde floare, din sine se-nnoieşte,
          Când nu-i atingi temeiul puternic şi bătrân.

          Destulă înflorire păstrat-a limba noastră
          Din sânul maicii sale cel vechi şi sănătos,
          Şi nu-i mai trebui leacuri şi nici boia albastră
          Să zugrăvească cerul cel sfânt şi luminos.

          Noi nu ne înţelegem: povestea nu-i de-aseară
          Şi parc-ar fi să tragem şi noi învăţături,
          Să nu ne-aducem graiul la stare de ocară,
          Să tăvălim pe uliţi cântarea din păduri.

          Priviţi: acei cu limba bolnavă, chinuită
          Cu drag şi cu mirare ne-ascultă când vorbim;
          Iar cântăreţi şi meşteri cu pana iscusită
          Fug de latina nouă, ca de un ţintirim…

          Noi nu ne înţelegem: dar de-aţi simţi ca mine
          Ce patimi limba trage dintr-un străin puhoi,
          Atuncea n-aţi urni-o din temelii bătrâne,
          Atuncea, mi se pare, ne-am înţelege noi.
    • # astra octombrel
      ОКТЯБРЕНКУ!=статья написана иразмещена на румынсном! это ее перевод! Додон редко говорит на русском, а пишет ТОЛЬКО на румынском! В чем проблема???!
      • o
        # octombrel astra
        Простите, перевод на румынский с какого? Если завтра некий Аттило из Словакии станет призывать к объединению всех мадьяров на словацком многие ли его поймут? А так проблем нет, дело хозяйское.
  • o
    # octombrel
    «Iar pe fundalul mişcării de revendicare etnică a maghiarilor din vestul României, care cer dreptul la autonomie, s-ar putea produce un efect de ecou la moldovenii din estul ţării.»

    Tovarase Dodon mai deschide harta Roamniei sau eventual un manul de geografie si vei constata cu stupaore ca judetele Covasna si Harghita (cele care vor autonomie) se afla in nord-estul tarii aproape in mijlocul Romaniei ci nu in vest. Bineinteles daca D-ta folosesti harta Romaniei Mare a lui CV Tudor atunci intradevar ar fi judetele cu pricina in partea vestica. Halal de asa ministri.