Anihilarea societăţii civile

În Republica Moldova, odată cu schimbarea formatului puterii, societatea civilă, practic, a dispărut. Nu mai observam critici la adresa puterii, rapoarte obiective, monitorizări curajoase.

Este cunoscut faptul, ca societatea civilă reprezinta un set de organizaţii neguvernamentale, non-politice, nestatale, care reprezinta interesele particulare ale cetatenilor. Traditional, in special in spatiul anglo-saxon, unde fenomenul a primit o evolutie dinamică, societatea civilă era în opozitie faţă de guvernare, monitoriza activ statul, pentru a nu-i permite alunecarea spre autoritarism, violarea drepturilor omului. Desigur, acest lucru nu impiedica colaborarea societatii civile cu statul, prin parteneriate eficiente, ba chiar transferul unor prerogative şi servicii ale statului in folosul societăţii civile (îngrijirea de bătrîni, recuperarea persoanelor cu handicap, prestarea unor servicii ecologice si sociale).

În Republica Moldova, odata cu schimbarea formatului puterii, societatea civila, practic, a dispărut. Nu mai observam critici la adresa puterii, rapoarte obiective, monitorizări curajoase. Instituţiile societatii civile, cu mici exceptii, se întrec in lauda guvernării, în atacuri şi critici, de cele mai dese ori gratuite, la adresa opoziţiei, în “monitorizări”, care echivalează cu lauda impertinentă a succeselor guvernării. Nu zic, e bine cînd sunt lăudate succesele reale. Dar cînd aceste succese sunt imaginare, aici apar, desigur întrebări legate de aspectul moral al problemei.

S-a ajuns pînă la faza, cînd instituţii specializate pe analiză economică vorbesc despre creşteri economice sesizabile, fără a analiza, structura fragilă a acestora, bazată pe consum si transferuri valutare de peste hotare. Adică, fără a recunoaşte faptul evident pentru toţi, că paradigma creşterii economice a ramas aceeasi, ca şi în 2000-2008. Astfel, la cetăţeni apar aşteptări false, şi evident, critici dure la adresa guvernării. E şi normal. Dacă avem o creştere a exporturilor cu peste 50%, şi o creştere economică de 7%, de ce sunt îngheţate majorările de salarii, burse, şi pensii? De ce scad colectările de impozite? De ce nu creşte sesizabil numărul locurilor de muncă?

Diverse instituţii de cercetare monitorizează campania electorala, depistînd cele mai multe “persoane dubioase” în listele cui credeţi? Dar cine are cele mai numeroase fraude financiare în timpul campaniei electorale? Cum, nu va-ti priceput, sau nu credeți? Pai, o intreagă coaliție “civică” o spune…

Bine, dar simbolica cărui partid trebuie interzisă cu trei luni inainte de campania electorală? Aici nu aveţi dreptul de a reprosa, că in statele UE, in Ucraina, Rusia, China, etc, avem partide cu aceeasi denumire şi simbolică. De a dreptul ridicol e faptul, că acest lucru îl spune un grup de cercetători, care mai tirziu, se regăsesc pe listele partidelor aliantei, sau decorati cu ordinul republicii şi funcţii! Amintim, că CEDO a impus unele state din Europa de Est, să permită restabilirea partidelor comuniste…Ne place sau nu, dar asta e regula democraţiei, şi a Uniunii Europene, care presupune pluralism şi dreptul la libera exprimare a opiniei. Chiar dacă această opinie nu ne place şi ne deranjează. Şi dacă unii lideri politici şi de ONG propun asemenea lucruri evident antidemocratice şi antieuropene, atunci, prin ce se deosebesc ei de “totalitarul” PCRM, care propunea în 2002-2003 interzicerea PPCD?

Cum trebuie modificată constituţia, şi in folosul cui? Raspunsul ni-l ofera anumiți juristi, pe care apoi ii vedem pe listele PL! Care e denumirea corectă a poporului, si ce istorie trebuie studiată în școli ? Aici răspunsul e oferit de savanţii de la Academia de Ştiinte. Acea Academie, pe care liberalii, în semn de recunoștință pentru multiplele recomandări cum de zdrobit opoziția, au propus in 2011 s-o desfiinţeze!

Atunci cînd in 2006-2008, PRO-TV şi Euro-TV (iar anterior ziarul Timpul si alţii) au avut probleme cu guvernarea comunistă, asociatiile jurnalistice, ONG au ridicat un scandal de te lua groaza. Şi aveau dreptate. Cînd însă aceleasi probleme le-a intîmpinat media afiliată opozitiei, dar si altele, toţi au luat apă în gură. De ce oare? Răspunsul e simplu. În 2009 -2010 mulţi jurnaliști au primit de la Mihai Ghimpu ordinul Republicii! Doar Dumitru Ciubaşenco a refuzat ordinul. Ceilalţi l-au luat, stînd în rind şi după altele. Cum vreți, ca în această situaţie ei sa devină “a patra putere”, obiectivă, corectă, angajată în folosul comunităţii? Mai mult ca atît. Mass-media “democratică” s-a angajat în adevărate campanii de hărţuire mediatică a lui Ion Muruianu, pe motiv că i-ar fi făcut pe jurnalişti “cîini turbaţi”. Păi, nu-i un compliment, de fapt?! Ori vor să fie cîini cuminți?

Nu zic că este sfînt, fiindcă personal l-am criticat pentru mai multe deciziii judecătoreşti dubioase. Problema e în altceva. Abia în 2011 s-a aflat, ca harţuirea lui Muruianu s-a produs nu pentru că ar fi corupt, ci pentru că funcţia de presedinte CSJ i-a revenit prin algoritm PL. De aceea a şi demarat această campanie, pe cît de murdară, pe atît şi de ruşinoasă.

Amintim, că în SUA, exista un post de televiziune, numit FOX. Acesta e afiliat republicanilor, şi produce critici atît de dure in adresa democraţilor şi personal a lui Barack Obama, că ți se ridică părul în cap. Adesea aceste critici sunt de-a dreptul manipulative, murdare, ba chiar de-a dreptul dubioase sub aspectul raportării la adevăr. Dar FOX-TV există bine-merci, si nimănui nu-i vine in cap ideea de a-l interzice.

Absorbţia societăţii civile de către sistemul politic

Un fenomen interesant e şi faptul angajării mai multor experți din societatea civilă in folosul guvernării și a partidelor politice. Practic, în ultimii 2 ani am observat u fenomen al “absorbţiei” societăţii civile de către societatea politică, ba chiar o subordonare totală a acesteea.

Vom da doar cîteva nume şi cazuri mai notorii, ele fiind însă mult mai multe. Astfel, Igor Munteanu (director IDIS Viitorul) a devenit ambasador SUA, propulsat de PL. Veaceslav Ionită (IDIS Viitorul) – presedinte de comisie parlamentară (PLDM). Victor Popa (jurist, IDIS Viitorul) – preşedinte de comisie parlamentara (PL). Veaceslav Chivriga (IDIS Viitorul) – a devenit recent membru PAD.

Lista poate fi continuată la infinit:

  • Victor Parlicov (IDIS Viitorul) – a devenit director ANRE (PL).
  • Andrei Popov (preşedinte APE) – vice-ministru de externe (PD).
  • Victor Chirilă (APE) – consilierul premierului.
  • Valeriu Saharneanu (preşedintele Uniunii Jurnalistilor) – deputat PL.
  • Ion Hadîrcă (Uniunea Scriitorilor) – deputat PL.
  • Stela Mocanu (IRI) – Centrul de guvernare electronică.
  • Vadim Pistrinciuc (Contact) – consilier al premierului.
  • Ştefan Urîtu (preşedintele Comitetului Helsinki) – azi este vicepreşedintele CEC (PL.)
  • Teo Cîrnaț (Comitetul Helsinki) este şi consilier municipal PL.
  • Mihai Godea (director “Contact”) – vice-preşedinte PLDM, azi preşedinte PAD.
  • Mihai Cimpoi (preşedintele Uniunii Scriitorilor) – a devenit deputat pe listele AMN.
  • Oazu Nantoi (IPP) – deputat în 2010 pe listele PD.
  • Fiodor Ghelici (preşedintele asociaţiei “Moldova Mea”) – deputat pe listele PLDM.

Deci, unele ONG s-au transformat în instituţii semipolitice, ce aprovizioneaza guvernarea cu cadre şi consulting, asigurindu-i promovarea şi legitimarea necesară, atît pe interior, cît şi pe exterior. Partea proastă constă în faprtul, ca necătînd la aceste aspecte discutabile, ele continuă să se prezinte drept centre de analize “independente”, “imparţiale”, care deservesc interesul comunităţii, şi nu pe cel al clasei politice!

Unele cazuri au devenit de a dreptul spectaculoase. Spre exemplu, rectorii, care sunt asociaţi şi în Asociaţia rectorilor, au intrat in corpore în rîndurile PLDM! Practic, toate partidele au propriile institute, fundaţii, asociaţii de primari, jurişti, femei, businesmani, pedagogi şi chiar medici! Multe asociaţii obşteşti sunt vînate în sensul real al cuvîntului de către liderii politici, pentru a le oferi credibilitate şi suport electoral. Foarte des sunt utilizate presiunile, banii, iar uneori chiar şi şantajul.

Marele eşec al societăţii civile

Desigur, implicarea societăţii civile în activitatea politică este benefică. În modul ideal, aceasta aduce noi modele de gîndire politică, un nivel mai înalt de expertiză şi competenţă, un grad mai avansat de moralitate. Cel puţin, aşa ar trebui să fie.

Din păcate, la noi, lucrurile, cu unele excepţii plăcute, au evoluat dramatic. Unii lideri ai societăţii civile, declarau cu ferocitate unele lucruri cînd erau în sectorul asociativ. Ajunşi însă în piramida puterii, au început să facă exact inversul. Cred că toţi ţin minte, cum V.Parlicov critica vehement sistemul energetic din capitală, aducînd şi “cercetări riguroase”, menite să demonstreze că preţurile la agentul termic, la energia electrică, sunt exagerate şi ar trebui coborîte. Aluzia se făcea la anumite interese corporative, care sustrag supraprofituri dubioase. Devenind director ANRE, acesta în loc să coboare facturile, le-a dublat, fiind plus la toate şi nemulţumit, că îşi ridică un salariu doar de 44.000 lei, şi nu 50.000, ca predecesorul său. Veaceslav Ioniţă era adesea surprins prin raţionamente despre necesitatea liberalizării economice, reducerii impozitelor, amenzilor… Azi, Ioniţă preferă să evite aceste discursuri. Corina Fusu lupta vehement pentru liberalizarea televeziunii Moldova 1. Azi ea tot mai luptă pentru “liberalizarea” acestui post de televiziune. Constatăm cu mîndrie, că EURO-TV, ALT-TV, Vocea Basarabiei, deja au fost “liberalizate” cu succes. În consecinţă La EURO-TV şi ALT-TV sunt admişi doar indivizii afiliaţi cartelului politic PD-PL… Şi nimeni nu critică aceste posturi…

Anumiţi reprezentanţi ai societăţii civile au fost incluşi în scandaluri de corupţie, alţii au fost surprinşi în acţiuni şi declaraţii dubioase, care au adus prejudicii de imagine Republicii Moldova. Ajunşi la guvernare, mai mulţi fii ai căpitanului Grant au demonstrat performanţe cel puţin discutabile, deşi au fost şi multe excepţii. Alţii şi-au trădat liderii de partid, făcînd şi declaraţii incendiare, care în timp, nu s-au confirmat.

Mulţi membri ai societăţii civile nu au putut rezista regulilor politice dure şi amorale, părăsind sfera politică (Mihai Cimpoi, Oazu Nantoi, Fiodor Ghelici, Dmitrii Ciubaşenco).

În consecinţă, societatea civilă, care şi-a pierdut mulţi reprezentanţi notorii, a devenit mai slabă, mai puţin eficientă, şi chiar obedientă faţă de putere, invocînd argumente de a dreptul ridicole (gen, că acum avem democratizare reală, curs european, reforme structurale veritabile, etc). Despre ce reforme europene poate fi vorba, în condiţiile cînd guvernul e sabotat, justiţia este subordonată păpuşarului, aşa şi nu este clar. Nu pot aici să nu-i dau dreptate lui Teo Cîrnaţ, care la una din emisiunile de la Publika, declara că societatea civilă autentică nu are dreptul să se gudure în faţa puterii…

Un şir de ONG, după plecarea liderilor săi în structurile puterii, au devenit aproape invizibile, deşi anterior făceau conferinţe, mese rotunde, proiecte naţionale cu impact. Liderii politici îşi bat joc de societatea civilă, fiindu-le în cot de opinia acesteia. Exemplu clasic este respingerea obraznică de către Mihai Ghimpu a candidaturii lui Oazu Nantoi la funcţia de preşedinte.

Respectiv, este greu de spus, dacă liderii societăţii civile, prin intrarea în sistemul politic, au contribuit realmente la îmbunătăţirea acestuia, sau din contra, au subminat societatea civilă, lipsind puterea de un controlor, ce stă permanent de veghe. Una e clar – cînd societatea civilă se contopeşte într-un extaz de euforie cu puterea, riscăm să revigorăm demersurile totalitare. Explicaţia e simplă – dispare ultimul critic şi deci, ultima barieră în faţa Leviafanului totalitar…

Обсудить