Экс коммунист Мошану призывает избавиться от колониального русско-советского ига...

Объявлено о создании Совета объединения, который провозгласил целью слияние Молдовы и Румынии в одно государство.

Декларацию о создании совета подписали около 70 человек, она открыта для присоединения новых сторонников. В числе подписавших - бывшие премьер-министр Мирча Друк, бывший председатель парламента, а до этого член ЦК ПКРМ, секретарь партийного бюро истфака Госуниверситета, борец против румынских фальсификаторов истории Александру Мошану, несколько десятков бывших депутатов парламента, лидеры партий, писатели, журналисты, деятели культуры, бизнесмены как из Молдовы, так и из Румынии.

В заявлении говорится, что целью провозглашения 27 августа 1991 года Декларации независимости Республики Молдова было "избавиться от колониального русско-советского ига и открыть путь к реинтеграции румынского народа".

"Поражение демократической власти Кишинева в войне 1992 года, развязанной Кремлем против территориальной целостности Республики Молдова, изменило соотношение сил в молдавском обществе в пользу проимперских, русофильских, антирумынских сил, выступающих против независимости. Это блокирует стратегический курс, установленный Республикой Молдова в Декларации независимости. В этой ситуации Совет объединения считает, что спасение национальной идентичности, наших румынских языка и культуры может быть обеспечено только через объединение Республики Молдова и Румынии", - говорится в декларации совета.

Ее авторы считают, что на протяжении 20 лет независимости Молдовы в ее дела вмешивались "имперские круги Кремля", которые "не желают сближения второго румынского государства с Румынией".

"Мы, учредители Совета объединения, считаем, что наступил момент открыто заявить, что мы не желаем существовать в этой исторической несправедливости, поэтому мы требуем признания политиками на обоих берегах Прута права румын снова быть вместе. Ситуация, в которой мы находимся, не может продолжаться до бесконечности", - говорится в документе.

2012 год, когда "исполняется 200 лет аннексии Бессарабии Российской империей", авторы называют "символическим".

"Объединение должно быть нашим творением, основанным на воле румын и Декларации независимости Республики Молдова", - заявляют учредители совета.

Declaratia Consiliului Unirii

Parlamentul Republicii Moldova, exprimînd voinţa Mişcării Democratice de Eliberare Naţională a românilor de la est de Prut, a proclamat, pe 27 august 1991, Independenţa, dorind, în acest fel, să scuture jugul colonial ruso-sovietic şi să deschidă calea spre reîntregirea neamului românesc. Anii ce s-au scurs după proclamarea Independenţei, au demonstrat, însă, că noul stat nu numai că nu-şi realizează obiectivele fixate în Actul din 27 August 1991, ci se îndepărtează de acestea.

Federaţia Rusă nu ne recunoaşte, de fapt, Suveranitatea şi Independenţa. Ea a creat, pe teritoriul RepubliciiMoldova, o enclavă separatistă, pe care o apără cu forţele sale armate de ocupaţie. Rusia consideră că acest pămînt face parte din „lumea rusă”, adică din sfera sa de dominaţie. Rusia sprijină, prin toate mijloacele, forţele şovine din interiorul Republicii Moldova şi încurajează trădătorii infiltraţi în Mişcarea de Eliberare Naţională la sfîrşitul anilor ’80 – începutul anilor 90 ai secolului al XX-lea. Denaturîndu-ne istoria naţională, forţele neoimperiale continuă politica regimului totalitar comunist de a ne impune o identitate falsă.

Înfrîngerea suferită de guvernarea democratică de la Chişinău în războiul din 1992, declanşat de Kremlin împotriva integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a schimbat raportul de forţe în societatea moldovenească în favoarea forţelor proimpeiale, rusofile, antiindependentiste şi antiromâneşti. Acestea blochează cursul strategic stabilit de RepublicaMoldovaprin Declaraţia de Independenţă. In asemenea situaţie, Consiliul Unirii consideră că salvarea identităţii naţionale, a limbii şi a culturii noastre româneşti poate fi asigurată doar prin reunirea RepubliciiMoldovacu România.

De douăzeci de ani RepublicaMoldovase zbate între Est şi Vest, căutîndu-şi identitatea naţională, ideea naţională, calea şi modelul de dezvoltare. Temelia politico-juridică, pusă la baza statului prin Declaraţia de Independenţă de la 27 august 1991, nu a fost consolidată din cauza guvernărilor antireformatoare, antieuropene, antinaţionale şi românofobe, ce au dominat societatea timp de circa un deceniu şi jumătate. Guvernele democratice, care vin greu la Putere, se dovedesc fragile, incapabile să fortifice fundamentul statului. Guvernările vădit proruseşti au creat regimuri autoritare, dictatoriale, iar anii 1991-93,1998-1999 şi 2009-2012, cu forţe democratice Ia Putere, au fost marcaţi de tensiuni geopolitice, agravate de ingerinţa directă sau indirectă a cercurilor imperiale de la Kremlin, care nu doresc apropierea celui de-al doilea stat românesc de România. Adevărata Istorie a Românilor este mereu atacată şi nu-şi mai găseşte locul în sistemul educaţional.

Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova a consemnat că, fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herta, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat, la 2 august 1940, “Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale”, iar Prezidiul său a emis, la 4 noiembrie 1940, “Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S.Ucraineană şi R.S.S.Moldoveneasca”, acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S.

Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova a luat act de faptul că, în declaraţiile lor, Parlamentele multor state au considerat înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi au cerut lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţionala „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia”, prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991.

Pornind de la aceste adevăruri, noi, cei care constituim Consiliul Unirii, considerăm că a sosit momentul să declarăm deschis că nu mai dorim să existăm în această nedreptate istorică, de aceea cerem recunoaşterea de către politicienii de pe ambele maluri ale Prutului a dreptului românilor de a fi din nou împreună. Starea în care ne aflăm nu poate dura la infinit.

Consiliul Unirii este o organizaţie de larg consens naţional, care îşi propune să continue efortul Consiliului Naţional al Unirii, fondat la 1 decembrie 1991, ca act de voinţă al unui grup de parlamentari de la Chişinău şi Bucureşti, şi care se declară deschis persoanelor fizice, partidelor politice, asociaţiilor, fundaţiilor şi altor entităţi ale societăţii din întreg spaţiul românesc de pe ambele maluri ale Prutului, precum şi din comunităţile româneşti existente în toată lumea. Consiliul Unirii va promova ideea unităţii naţionale româneşti şi va depune eforturi pentru a convinge guvernanţii de la Chişinău, de la Bucureşti şi factorii politici decidenţi din Vest că această unitate românească înglobează şi interesele strategice ale lumii euroatlantice.

Anul 2012 este un an simbolic – se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Noi, cei care pledăm pentru revenirea teritoriilor istorice româneşti la Patria-mamă România, vrem să le redăm conaţionalilor încrederea că viaţa lor, împreună cu fraţii români, va fi una bună, sigură, iar copiii lor vor avea un viitor demn.

Unirea trebuie să fie opera noastră, în baza voinţei românilor şi a Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, care ne spune univoc: „REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”

Chişinău, 29 februarie 2012

În continuare lista persoanelor care au semnat pentru formarea Consiliului Unirii:

S E M N E A Z Ă:

Ştefan Maimescu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociaţiei Parlamentul 90”, preşedintele Asociaţiei socio-culturale ”Maluri de Prut” din Italia, Republica Moldova

Vladimir Beşleagă, ex-deputat, membru al Uniunii Scriitorilor, membru-fondator al Consiliului Naţional al Unirii-1991,Republica Moldova

Ion Mărgineanu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaţiei Parlamentul 90”, Republica Moldova

Lidia Dicusar, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaţiei Parlamentul 90”, Republica Moldova

Marin Beleuţă, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaţiei Parlamentul 90”, Republica Moldova

Valentin Dolganiuc, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociaţiei Parlamentul 90”, Republica Moldova

Vasile Sajin, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaţiei Parlamentul 90”, Republica Moldova

Ion Madan, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociaţiei Parlamentul 90”,Republica Moldova

Tudor Negru, ex-deputat, doctor în drept, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaţiei Parlamentul 90”,Republica Moldova

Ion Munteanu, doctor în filozofie, ex-deputat, membru-fondator al Consiliului Naţional al Unirii- 1991, Republica Moldova

Gheorghe Slabu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaţiei Parlamentul 90”, Republica Moldova

Mihai Patraş, doctor în economie, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ”Asociaţiei Parlamentul 90”, Republica Moldova

Mihai Druţă, ex-deputat, membru al ”Asociaţiei Parlamentul 90”, Republica Moldova

Ion Tănase, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, Republica Moldova

Alexandra Raiu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ”Asociaţiei Parlamentul 90”, Republica Moldova

Mihai Dimitriu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ”Asociaţiei Parlamentul 90”, Republica Moldova

Nicolae Misail, ex-deputat, membru al ”Asociaţiei Parlamentul 90”, Republica Moldova

Valentin Mîndîcanu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, Republica Moldova

Anatol Caraman, Sergiu Tătaru, AVR-1992 ”Tiras-Tighina”, Republica Moldova

Vitalia Pavlicenco, ex-deputat, preşedinte, Anatolie Revenco, medic, vicepreşedinte, Alexandra Can, vicepreşedinte, ex-ministru, Iuri-Apostol Andrei, ex-deputat, Partidul Naţional Liberal, Republica Moldova

Alexandru Moşanu, membru de onoare al Academiei Române, preşedintele Parlamentului care a proclamat Independenţa, redactor-şef-fondator al revistei de istorie şi cultură ”Destin Românesc”, Republica Moldova

Valeriu Ciubotaru, preşedinte, Partidul Naţional Român, Republica Moldova

Mircea Rusu, ex-deputat, preşedintele Asociaţiei ”Libera iniţiativă”, Republica Moldova

Eugen Mihalache, vicepreşedinte, Partidul Poporului-Dan Diaconescu, România

Mircea Popescu, Consilier Onorific al Preşedintelui Comisiei de Politică Externă a Senatului României, fost presedinte al Consiliului Mondial Român, SUA

Constantin Tanase, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii ‘91, membru al Asociaţiei “Parlamentul ‘90”, Republica Moldova

Val Butnaru, publicist, scriitor, director al portalului www.union.md, Republica Moldova

Valentina Butnaru, publicistă, preşedintele Societatii ”Limba Noastră cea Română”, Republica Moldova

Sergiu Laşcu, preşedintele Mişcării Naţional-Creştine, Republica Moldova

Gheorghe Viţă, preşedintele Uniunii Românilor din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, Republica Moldova

Palade Gheorghe, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Republica Moldova

Anton Moraru, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Republica Moldova

Alexei Paluţa, preşedintele Asociaţiei ”Tighina”, România

Dumitru Ilinca, preşedintele Asociaţiei moldo-române ”Maluri de Prut”, Italia

Strîmbeanu Andrei, ex-deputat, membru al Uniunii Scriitorilor, Republica Moldova

Traian Vasilcău, scriitor, Republica Moldova

Anatol Vidraşcu, directorul grupului editorial ”Litera”, România-Republica Moldova

Bagiu Ovidiu Ilie, preşedintele ”Asociatiei ”FAPTE”, România

Iulia Deleu, directorul Fundaţiei ,,Dreptul şi Democraţia”, Republica Moldova

Mîndîcanu Virgil, profesor universitar, doctor habilitat, Republica Moldova

Sergiu Afanasiu, preşedintele Asociaţiei Ziariştilor Liberi, Republica Moldova

Ludmila Bolboceanu, preşedintele ”Mişcării femeilor din Moldova pentru combaterea Sărăciei”, Republica Moldova

Alexandru David, preşedintele Comunităţii regilioase ,,Filiala Floreni a Frăţiei ortodoxe Române”, Republica Moldova

Tatiana Balacci, preşedintele Asociaţiei ”Realitate şi Adevăr”, Republica Moldova

Dan Ioan Mariuţa, preşedintele Asociaţiei ”Realitate şi Adevăr”, Alba Iulia, România

Mihai Ciubotaru, preşedintele ”Societăţii scriitorilor români din Basarabia”, Republica Moldova

Eugenia Duca, preşedintele ”Asociaţiei femeilor de afaceri”, Republica Moldova

Vlad Ciorici, preşedinte, Gheorghe Mârzencu, membru ai Asociaţiei obşteşti ”Memoria victimelor regimului totalitar comunist”, Republica Moldova

Maxian Gheorghe, ”Asociaţia oamenilor de ştiinţă, cultura şi artă din Orhei”, Republica Moldova

Victor Zugravu, preşedintele Mişcării Populare ”Solidaritatea”, Republica Moldova

Ţurcanu Timotei, inginer, Republica Moldova

Ion Stafi, istoric, Republica Moldova

Oleg Brega, jurnalist, activist civic, Republica Moldova

Tărnă Nicolae, actor, musician, Republica Moldova

Sergiu Pîrgaru, Accent TV, Republica Moldova

Luminiţa Dumbrăveanu, Asociaţia ”Justice-Studio”, Republica Moldova

Bogdan Ţicală, reprezentantul Asociaţiei „Eternul Maramureş”, România

Marian Clenciu, preşedintele ”Asociaţia culturală Pro Basarabia şi Bucovina”, România

Dacian Dumitrescu, ziarist independent, consilier de presa la “Asociaţia culturală PRO Basarabia si Bucovina”,www.probasarabiasibucovina.ro şi administrator al site-urilor www.romaniacarnavalului.com şi www.romaniataranoastra.eu,România

Ion Maldarescu, Revista “Vatra Noastră Românească”, România

Istrate Ioan Emilian, fotoreporter independent, Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, România

Dembiţchi Mihai, pensionar MAI, Republica Moldova

Moisei Iurie, pensionar militar, Republica Moldova

Marin Anatol, profesor de istorie, Republica Moldova

Обсудить