История и политология

Назад

Cine este primitiv? Sau istoria strîmbă a lui Petrencu

Am fost deseori criticat de „patriotul român”, (şi „profesor”) A. Petrenc(u)o. Deoarece nu ne-am cunoscut niciodată personal şi nu i-am făcut niciun rău, n-am putut nici presupune că un „profesor universitar” se poate coborî până la lexiconul unei „muieri” scandaloase şi să atace un alt om la persoană fără nici un motiv. Eu înţeleg, dl Petrenco are alte obţiuni politice şi idei, dar aceasta nu-i permite să-şi jignească oponenţii.
Cine este primitiv? Sau istoria strîmbă a lui Petrencu

De asemenea ştiam din presă şi de la foştii lui studenţi că în marele sale opere d-lui comite greşeli de conţinut cu duiumul, uneori câte 2-3 pe o singură pagină. In primul rind nu recunoaşte Holocaustul românesc, încearcă să-l reabiliteze pe criminalul I. Antonescu şi clica lui, că-şi permite atacuri xenofobe la adresa minorităţilor naţional (vezi: Petrencu A. Basarabia în Al doilea război mondial. 1940-1944. Chişinău, 1997. P. 163; România şi Basarabia în anii celui de-al doilea război mondial. Chişinău, 1999, p. 31, 59, 63).

Astfel, nu ştiu cine din noi doi este primitiv? În orice caz în Europa civilizată pentru asemenea poziţie „istoricului” nu numai că nu i-ar întinde mâna niciun intelectual, ci de persoana lui pentru vre-o cinci ani şi-ar face griji justiţia. La noi însă nationalistii de teapa lui ii „ţine krîşă” …

Daca ar fi să analizăm ultimul manual pentru cl. a XII-cea (editat în 2011 în România) autorul ne demonstrează o necunoaştere a unor lucruri elementare, pe care trebuie să le ştie şi liceenii pentru care acest „savant” scrie cărţi.

În primul rând, acest „manual” este supraîncărcat cu detalii nesemnificative, date, cifre, o „salata” în care gospodina a aruncat tot cea găsit prin căsa.

La pagina 6 aflăm că în perioada interbelică „după volumul producţiei industriale, Franţa se situa pe locul patru în lume, fiind devansată de SUA, URSS şi Germania”. Dar „a uitat” sarmanul profesor de Anglia, care de asemenea pe atunci era înaintea Franţei. A dat în bară Petrenco şi cu afirmaţia precum că „mineritul rămăsese, în ceea ce priveşte înzestrarea tehnică, la nivelul sec. al XVIII-lea”.

La pag. următoare într-un singur aliniat Petrenco face o droaie de greşeli şi demonstrează o necunoaştere profundă a unor lucruri elementare. Vorbind despre politica economică a URSS, el scrie că „în sectorul agrar, bolşevicii au aplicat «politica comunismului de război», care presupunea colectarea de la ţărani, în mod obligatoriu, a tuturor rezervelor de grâu, apoi a «surplusurilor» de alte produse alimentare”.

În primul rând, „politica comunismului de război” a încetat încă în martie 1921, iar URSS a fost creată în decembrie 1922. Adică, Petrenco descrie un fenomen care nu exista deja de doi ani.

În al doilea rînd, această politică nu se reducea doar la agricultură, cum reiese din cele scrise în „manual”, ci şi la industrie şi comerţ. Pe aceiaşi pagină autorul îşi demonstrează odată în plus ignoranţa: „În Italia, apoi în Germania, la putere vin fasciştii şi, respectiv, naziştii”. Dle „dr. hab.”, naziştii germani de asemenea erau fascişti, numai că şi mai răi – nu se deosebeau cu nimic de maniacul I. Antonescu…
La pagina 8 citesc: „Considerând că Germania nu va putea achita cota următoare din suma reparaţiilor, Franţa şi Belgia au introdus forţele lor militare în Ruhr”.

Primitivul Petrenco iar uita ca: Franţa şi Belgia au făcut acest lucru nu deoarece „Germania nu va putea achita cota următoare”, ci pentru că Germania a refuzat să „achite cota următoare”. Este oare diferenta sau nu?… Ce-i drept, Petrenco mai face şi „descoperiri istorice”, scriind că a fost ocupată „şi regiunea Rinului”. Nu ştie sărmanul nici despre faptul că Hitler începuse pregătirile de război deja în 1933 şi nicidecum în 1936 (p. 8); confundă noţiunile de „stagnare brejnevistă” şi „criză economică” (p. 13), „focar de război” şi „război” (p. 97); încurcă iţele, cînd scrie că „recesiunea economică din 1974-1975 a coincis cu criza energetică”, care în realitate avuse loc în 1973; nu prea pricepe noţiunea de „plan Marshall” (p. 16).

Astfel el scrie că „statele europene au beneficiat de ajutorul american în sumă de 17 miliarde de dolari”. Dle „profesor”, de vre-o 30 de ani îi tot învăţaţi pe alţii, iar singur habar nu aveţi despre nişte lucruri simple pe care elevii le cunosc din cl. a IX-a! De fapt, Truman a alocat 17 mlrd, au ajuns însă la europeni doar 13,6.

Vai de capul profesorului care, ajungând la p. 27, uită ce scrisese la p. 7. De astă dată el numeşte partidul şi regimul lui Mussolini nazist.

La p. 45 „profesorul” răspîndeşte bîrfele lui Hruşciov precum că „asasinarea [lui Kirov] a fost inspirată de I. Stalin” şi mai afirmă că acest lucru a fost constatat de istorici. Anume că istoricii au demonstrat inversul, iar Stalin doar a folosit acest eveniment pentru a declanşa teroarea. Dar de unde să cunoască aceasta bietul Petrenc(u)o, el doar face politică… nu si istorie, adevarat oameni buni!

Nu cunoaşte „profesorul” nici faptul ştiut de toţi elevii cl. a IX-a că sistemul de relaţii internaţionale din perioada interbelică se numea nu „Sistemul de la Versailles” (p. 69), ci „Sistemul de la Versailles-Washington”. Este o dovadă de analfabetism istoric şi fraza: „De-a lungul Rinului se instituia o zonă demilitarizată cu o lăţime de 50 km” (p. 70). În realitate această zonă cuprindea tot malul stîng al Rinului şi o fîşie de 50 de km de pe malul lui drept.

O aiureală naţionalistă este şi fraza precum că „la România se realipeşte străvechiul său teritoriu – Transilvania” (p. 71). Dle „profesor”, Transilvania era locuită în majoritate de români, însă niciodată până la 1918 n-a fost teritoriu românesc. În asemenea caz cum putea ea fi „realipită”, dacă nicicînd n-a făcut parte din România?!

La p. 75, vorbind despre examinarea problemei germane la Teheran, într-o singură frază „savantul” admite o mulţime de greşeli. Corect menţionând că Roosevelt a propus dezmembrarea Germaniei, iar Churchill constituirea federaţiei (la Petrenco e „confederaţiei”) dunărene, el imediat face o nouă trăsnaie, afirmînd că „Şeful guvernului sovietic n-a acceptat planurile celor doi” (p. 75). Dacă ar şti „istoricul” un pic de istorie, n-ar aiuri mai la fiece pagină. În primul rând, Stalin a susţinut poziţia lui Roosevelt. Petrenco însă (din ignoranţă sau că este un bolşevic mascat?!) continuă să răspîndească miturile istoriografiei sovietice. În al doilea rînd, împotriva planurilor lui Churchill de constituire a federaţiei dunărene s-a pronunţat nu numai Stalin, ci şi Roosevelt.

Dar profesorul de istorie nu ştie nu numai istoria, dar nici geografia. Dacă nu mă credeţi, vedeţi p. 82 al acetui manual nenorocit, unde se afirmă că imperiul englez şi francez se aflau în Europa. Le-am căutat cu lupa, însă în Europa am găsit doar metropolele acestora. Ori Petrenco nu face deosibire dintre noţiunile de „imperiu” şi „metropolă”? Nu cunoaşte el nici despre faptul că după Revoluţia din Februarie Guvernul provizoriu nu era condus de A. Kerenski (p. 85), ci de kneazul Gh. Lvov; că în Spania Hitler a trimis nu 15 mii (p. 87), ci 50 de mii de militari (majoritatea absolută fiind ofiţeri).

Falsificând realităţile, Petrenco pune in aceeasi oala bătăliile de la El-Alamein, Stalingrad şi Kursk (p. 87, 92). Cum pot fi ele egalate, dacă lîngă El-Alamein trupele „axei” numărau 90 de mii de oameni, pe cînd în direcţia Stalingradului 1,7 mln, iar în bătălia de la Kursk iniţial 900 de mii, mărindu-le în decurs de o lună la peste 2 mln?!

La p. 92 zamestiteliu lui Chimpu le pune elevilor macaroane pe urechi, afirmând că începutul creării coaliţiei antihitleriste începe la 12 august 1941 şi nu la 22 iunie, cum a fost în realitate; că în 1943 „a fost ridicată blocada Leningradului” şi nu cu un an mai târziu (în 1943 ea fost doar spartă); că după Stalingrad (în realitate după Kursk) „forţele armate ale reih-ului pierzînd iniţiativa strategică.

Tot aici „profesorul” afirmă că planul operaţiei „Citadela” „prevedea înaintarea concomitentă a armatelor germane în direcţia oraşelor Oriol şi Belgorod”. Dar deja la pagina următoare el scrie că „Armata Roşie la 5 august a eliberat oraşele Oriol şi Belgorod”. Dacă Oriolul şi Belgorodul erau la 5 iulie în mîinile nemţilor, cum puteau ei înainta în direcţia acestor oraşe? Ori poate Armata Roşie „le-a eliberat” de ruşi? Numai Pavlicenco si Ghimpu îl poate înţelege pe Petrenco, că ei sunt mai ..ucionii…

Dar ce credeţi, la p. 94 Petrenco mai face „descoperiri istorice”, afirmând că „forţele militare sovietice au început operaţia de cucerire a Berlinului” la 26 aprilie. Iniţial, la 25 aprilie, s-au întîlnit cu americanii la Elba, iar a doua zi de pe linia Oderului „au început operaţia de cucerire a Berlinului”! Fantastic! Ori „operaţia de cucerire a Berlinului” începe de pe Elba? Tovarăşe Petrenco, asaltul Berlinului începe la 16 aprilie! Despre aceasta trebuia să ştii încă din şcoală! Nu înţeleg, cum pentru „участие во Всесоюзной научной студенческой конференции, посвящённой 110-летию со дня рождения В.И. Ленина” ai fost „отмечен благодарностью”… mult „stimate” Petrenco.

Deja v-am spus că profesorul are amezie acuta? Atunci vedeţi şi singuri: la p. 4 el scrie că în anii Celui de-al Doilea război mondial „în rîndurile armatelor au fost mobilizaţi cca 110 mln de oameni, iar pierderile umane au fost estimate la peste 62 mln de oameni”, iar la p. 95 vedem că numărul celor mobilizaţi a fost de 11 mln şi au murit 55 de mln de oameni. Tot aici aflăm că în aceşti ani „efortul economic” al SUA a constituit 22 bilioane de dolari. Profesorule, 22 bilioane de dolari americanii cheltuiau în trei luni.

Nimereşte cu degetul în cer „savantul” şi atunci cînd afirmă că Războiul din Golf „a demonstrat inferioritatea tehnicii militare sovietice”. Altfel nici nu putea fi, deoarece ea era din anii ’50. Aiureşte „profesorul” şi cînd afirmă că Irakul era aliatul URSS (p. 100). Tăman că invers, în anii ’80 în timpul războiului cu Iranul, Sadam Husein a fost masiv sustinut de SUA, iar englezii i-au construit două uzine chimice.

La p. 105 „profesorul” vorbeşte despre „războiul rece” fără a explica noţiunea. Dar poate şi singur nu ştie? La p. 106 aflăm că Bizonia a fost creată în 1947. În realitate – la 2 decembrie 1946. Tot aici, în spiritul „războiului rece”, Petrenco continuă procesul de macaronizare a urechilor elevilor, afirmând că Stalin poartă responsabilitatea pentru izolarea zonei soviezice de ocupaţie a Germaniei de zonele occidentale. De fapt astăzi toată istoriografia mondială recunoaşte că vinovaţi de atare lucru au fost americanii şi doar Petrenco trăieşte cu miturile „războiului rece”.

Nu cunoaşte bietul „istoric liberal” nici faptul că „termenul «diplomaţia atomică» a SUA” nu „denumeşte perioada cînd această ţară deţinea monopolul asupra armei atomice şi superioritatea în ceea ce priveşte arsenalul militar nuclear” (p. 108), ci şantajul din partea guvernului american a concurenţilor SUA (în primul rînd a URSS) cu posibilitatea aplicării acestei arme. Şi s-a terminat această „diplomaţie” în 1949, cînd Uniunea Sovietică a căpătat arma atomică. La Petrenco însă reiese că această perioadă a durat pînă la sfîrşitul anilor ’60, atîta timp, cît SUA au deţinut „superioritatea în ceea ce priveşte arsenalul militar nuclear”.

Tot aici Petrenco scrie că URSS „a contribuit substanţial la victoria revoluţiei comuniste în China”. Şi are dreptate, dar aceasta-i o optime de adevăr. Partea leului din contribuţia sovietică a constituit-o transmiterea comuniştilor chinezi a armamentului Armatei din Guandun. În anii 1946-1949 SUA i-au acordat ajutor lui Jiǎng Jièshí (Chiang Kai-shek) în sumă de 18 mlrd de dolari – cu 4,5 mlrd mai mult decît Europei conform „planului Marshal” şi de circa 30 de ori mai mult decît suma ajutorului sovietic (inclusiv costul armamentului Armatei din Guandun) oferit lui Mao.

Sărmanii liceeni… Dar nu-i nimic, că doar dna Pavlicenco si dom Varta (cel care afirmă că „adevăratele lepădături”, „aceşti poloni, greci, armeni şi evrei, care au poluat Chişinăul”. // Istoria românilor. Epoca modernă. Manual pentru clasa a XI-a de liceu. Chişinău, 2002. P. 117) la tot colţul declară că este purtătorii adevărului istoric şi o să-şi corecteze colegul . Ori poate Vitalia îl învaţă pe el istorie?