Degeaba v-aţi bucurat, moldoveni! Romînii nu sînt ţigani...

Chiar să fiţi aşa de chiombi, domnilor guvernanţi ai Romîniei şi să nu observaţi un lucru atît de simplu care se vede de la o poştă: nu vor moldovenii unire! Pentru că n-au nevoie de ea – nici poleită cu aur, nici unsă cu miere!

“În ultimii ani mass-media străină (Franţa, Germania, Ungaria etc.) a tot propulsat ideea că romînii sînt ţigani, iar atitudinea cetăţenilor faţă de romînii aflaţi în vizită în diverse ţări occidentale nu a facut decît să întărească această idee.” (Vezi: ”The economist” reiterează “Ţiganiada”, Cronica romînă, 14 iulie 1999).

Oho, nicego sebe zaiavocica! D-apoi cum rămîne cu mare-romînii şovini şi cu procesul romînizării moldovenilor de care ne plîngem tot drumul?!

Rămîne, totuşi, realitatea dură: încercările de a-i romîniza pe ţigani le-au ieşit pe ochi romînizatorilor!

Romînii numai s-au îndîrjit, iar ţiganii i-au bătut măr cu identitatea lor pe romîni. Să zici că-i aşa!

E şi firesc ca un neam creat de natură şi Dumnezeu, cum e cel al ţiganilor, să-şi impună supremaţia într-o competiţie liberă asupra unei creaturi etnice artificiale, alcătuită din genotipuri eterogene, străine şi chiar antagonice (duşmane) a ceea ce romînii numesc “neam romînesc”. E un aluat nedospit din bulgur de sîrjoacă cu un adaos de crupe de păpuşoi şi mazăre, plămădit cu mîinile necurate ale unor politicieni unionişti şi xenofobi, fără învoirea lui Dumnezeu, în dosul şi contra voinţii moldovenilor şi a altor etnii din statul romîn. Născut parcă înadins ca să le facă zile fripte moldovenilor.

Lucruri stranii se-ntîmplă cu naţia, zisă romînească. Toată lumea ştie că ţiganii (nu valahii!) pe vremuri au dus un mod de viaţă nomad (de pretutindeni), dar acum s-au stătornicit şi ei, au patria lor, au casă şi masă. Atunci de ce valahii (romînii) şi-au atribuit calificativul “de pretutindeni?

De ce în statul contemporan romîn (nu romesc!) s-a creat un departament guvernamental pentru relaţiile cu romînii nomazi? Poate e ceva din sfera “retro”, o structură a guvernului Romîniei pentru amatorii de antiqvariat? Că doar ţiganii din Romînia – toţi pînă la unul jură pe icoana sfintei Parascheva, pupînd pămîntul, că ei nu au nici o atribuţie la apariţia în statul romîn a Departamentului pentru Relaţiile cu Romînii de Pretutindeni (DRRP). Printre altele, e un organ statal foarte pitoresc şi prin faptul că DRRP, făcînd parte (oficial) din structura Ministerului de Externe al Romîniei, e subordonat serviciilor secrete ale acestei ţări şi-i completat, în exclusivitate, cu cadre securiste ale SIE (Serviciul de Informaţii Externe). Adică, cu specialişti care, din întreaga gamă de activităţi pe plan extern, ştiu a face numai spionaj şi diversiuni de toată mîna.

Ghidată de DRRP (SIE), Ambasada Romîniei de la Chişinău – caz nemaiîntîlnit în practica diplomaţiei internaţionale – decenii la rînd a întreţinut relaţii, punînd ţara la cale, nu cu organele oficiale ale statului moldovenesc, ci cu persoane particulare, cetăţeni nomazi (de pretutindeni), recrutaţi de DRRP (SIE). Slavă Domnului şi mînţănită romînilor, în urma complotului din 7 aprilie 2009, recruţii SIE au venit la putere şi în prezent relaţiile “speciale” (ilegale) ale securităţii romîne cu spionii săi din teritoriul Republicii Moldova, în sfîrşit, au devenit “oficiale” şi ridicate la cel mai înalt nivel (agentul “Kant” s-a făcut premier, iar “X” – scuzaţi, încă nu-i cunoaştem pseudonimul! – şef de stat)...

Din ziua înfiinţării Ambasadei Romîniei la Chişinău, Republica Moldova încă n-a avut noroc de un ambasador romîn “curat”. Toţi la rînd au fost ofiţeri cu epoleţi grei “sub cămaşă” ai serviciilor secrete romîneşti.

Cînd e vorba de relaţiile interstatale ale Romîniei cu Republica Moldova, SIE, se vede, n-are încredere nici în ministru de externe, nici chiar în Preşedintele ţării – singurii demnitari înzestraţi cu funcţii şi drept constituţional de a conduce politica externă în statul romîn.

Cu alte cuvinte fie spus, relaţiile de colaborare pe multiple direcţii (politică, economică, culturală etc.) dintre cele două state vecine sînt date pe mîna unor spioni şi diversanţi care, în loc să întărească legăturile de colaborare romîno-moldave, cu multă pricepere şi dibăcie, s-au apucat să demonteze statalitatea naţională a moldovenilor, renaşterea căreia a fost blagoslovită de Dumnezeu şi întreaga comunitate a naţiunilor lumii (ONU).

Caz unic, de asemenea, în relaţiile diplomatice ale Republicii Moldova cu alte state îl constituie şi faptul că mai mulţi diplomaţi romîni (4 la număr), fiind prinşi “cu pantalonii intre vine”, vorba lui M.Conţiu, în momentul săvîrşirii unor acţiuni subversive contra statului mildovenesc, au fost declaraţi persona non grata şi expulzaţi din ţară. Aceste măsuri de contracarare a activităţilor de spionaj şi diversioniste a diplomaţiei romîne e o nimica toată, “un fleac pe vîrf de ac”, dacă luăm în samă proporţiile, greu de închipuit pe timp de pace, a unui adevărat război ilegal şi mişelesc dezlănţuit de ţara vecină contra statalităţii şi naţiunii moldoveneşti. Dacă şi astăzi am avea o securitate normală, guvernanţii bucureşteni ar fi nevoiţi să-şi schimbe zilnic “la pachet” tot personalul Ambasadei Romîne de la Chişinău, unde pînă şi servitoarele sînt folosite în activităţi de spionaj contra Republicii Moldova.

Dacă pornim de la logica lucrurilor că intensitatea activităţii unui organ de securitate statală e determinată de gravitatea şi de proporţiile primejdiei ce ameninţă statul protejat de organul în cauză şi aplicăm acest deziderat la serviciile speciale romîneşti, atunci nu e lipsită de logică nici întrebarea: să fie oare Republica Moldova duşmanul de moarte al statului vecin Romînia?

Că doar aici nu e vorba de o simplă zîzanie antimoldovenească a romînilor “de pretutindeni, ci de un adevărat război nedeclarat, dezlănţuit de forţele colonizatoare romîneşti în scopul lichidării naţiunii şi statalităţii moldovenilor şi anexării teritoriului Republicii Moldova la Romînia. Aceasta să fie frăţia moldo-romînă?!

Chiar să fiţi aşa de chiombi, domnilor guvernanţi ai Romîniei şi să nu observaţi un lucru atît de simplu care se vede de la o poştă: nu vor moldovenii unire! Pentru că n-au nevoie de ea – nici poleită cu aur, nici unsă cu miere! Atunci de ce ne-o băgaţi cu sila de acum de vreo douăzeci de ani? De ce aruncaţi în vînt milioane de dolari anual pentru a întreţine o ploaie de ”romîni de profesie” în Republica Moldova, pe nişte cameleoni haleavnici şi lepădături ale societăţii moldoveneşti, foşti agenţi ai KGB-eului sovietic, care, in afară de a-i duşmăni pe moldoveni contra romînilor, alt ”folos” Romînia nu l-a avut de la ei pe tot parcursul întregii perioade de la 1990 încoace. Dacă nu credeţi, haideţi să petrecem un referendum sub egida organismelor internaţionale (dar nu a CEC-ului discreditat şi corupt în frunte cu Iu. Ciocan) ca să vă convingeţi şi singuri cît de ”dorită” este ”unirea” de populaţia polietnică a Moldovei. Moldovenii s-au fript o dată cu borş, iar acum suflă şi în lapte acru. Ştim bine că în toate vremurile, tot îmblînd bîjbîind cu ideea ”unirii”, nicicînd n-aţi aplecat urechea la părerea poporului. Totdeauna v-aţi ferit de referendum ca necuratul de altarul tămîiat. Iarăşi, ca şi la 1918, vreţi să ne trageţi pe năsălii cu forţa la ”sînul ţării-mume”, prin şantaj şi înşelăciune, prin coruperea unei guvernări, şi aşa coruptă şi mafiotă, pe care ne-aţi adus-o în urma loviturii de stat din 7 aprilie 2009. Că tot voi, împreună cu CIA şi structurile adecvate ale NATO aţi săvîrşit această crimă mîrşavă contra statului moldovenesc!

Dacă relaţiile bilaterale moldo-romîne le-am aşeza pe o bază de reciprocitate strictă, cum e obiceiul în relaţiile interstatale în toată lumea şi am răspunde cu aceeaşi monedă la toate provocările şi potlogăriile neocolonizatoare ale romînilor în Republica Moldova, noi demult am fi înjghebat şi peste Prut un ”al doilea stat moldovenesc”. Iar muntenii cu mîndrie ar purta astăzi numele de moldoveni, considerîndu-şi graiul lor doar un dialect pocit (după cum şi este!) al limbii literare moldoveneşti, plăzmuită de geniul popular al moldovenilor, de la Mioriţa incoace, disciplinată şi trecută la carte de talentaţii noştri cronicari şi literaţi din veac. 16 – 18, îmbogăţită şi şlefuită pînă la lucirea Luceafărului de marii maeştri ai cuvîntului moldovenesc V. Alecsandri, I. Creangă, M. Eminescu, M. Sadoveanu şi de contemporanul I. Druţă. Voi numai atîta lucru aţi făcut: aţi pocit-o cu străinisme, i-aţi schimbat numele, iar acum aţi tăbărît cu neobrăzare în Republica Moldova ca să ne aninaţi tocmagi pe urechi cu ”limba noastră cea romînă”. Vă comportaţi cu moldovenii mai dihai ca porcii. Un imperialism spiritual de care nu s-a mai aflat în toată lumea albă, acompaniat şi de agresiuni în sensul direct al cuvîntului. Ce-s cu bandele de tineri (o bună parte pregătiţi în lagărele legionare din Romînia), care şi-au găsit motiv de distracţie – vin cu autobusele tocmai de la Bucureşti, ca să mărşăluiască pe străzile oraşelor moldoveneşti, urlînd ca nebunii: ”Noi sîntem romîni!”, ”Unire”, ”Basarabia – pămînt romînesc!”.

N-avem pămînt romînesc în Republica Moldova, domnilor! Iar dacă tot insistaţi, de nevoie, mai putem găsi vre-o cîţiva metri pătraţi la Ţiganca, special pentru mancurţi, alde T. Băsescu şi D.Chirtoacă, care cîrîie cîntece, gen: ”Batalioane romîne, treceţi Prutul!” şi care, se vede că n-au tras nici o învăţătură din lecţia istoriei....

Poate că Ţiganiada ne va scuti de beleaua romînilor...

”Dacă tot vor să ne spună ţigani, să ne facă un stat separat - Ţiganiada”. Sînt cuvintele lui Librian, bulibaşa comunităţii ţiganilor din Murgeni, Romînia. Să fie oare un paradox?

În timp ce în Europa cele mai luminate minţi s-au sleit de puteri în căutări chinuitoare de un răspuns mai acătării la enigma încă nedizlegată: ţiganii sînt romîni sau romînii sînt ţigani? – aici, în Romînia, problema cu pricina, cum vedem, capătă o turnură cu totul anapoda. Separarea ţiganilor de romîni?! Ideea e bună, dar uite necazul: nimeni din politicienii dîmboviţeni, nici chiar merituosul candidat la preşedinţia Ţiganiadei, Traian Băsescu, nu-şi închipuie, nici în ruptul capului, după care criterii s-ar putea separa ţiganii de romîni. Ţiganii însă ştiu ce spun:

Pentru noi nu este nici o problemă. Pe un ţigan îl poate deosebi de romîn numai un alt ţigan. Noi ştim ce spunem. Pentru domnul Băsescu e o problemă, pentru că e un ţigan care s-a vîndut romînilor...

”Ţiganiada e to cito nada! – Spun moldovenii. Ţiganii ca vecini sînt demni de laudă. Nu sînt ţîfnoşi, şovini sau xenofobi. Nici pofticioşi de pămînturi străine. Pe vremuri ţiganii de pretutindeni au cutreerat o lume întreagă, dar niciodată nu s-au lăcomit la plaiurile altor popoare.

” Цыгане шумною толпою

По Бессарабии кочуют,” –

scria marele Puşkin. Dar aţi văzut cîndva vreun ţigan să scrie pe garduri: ”Basarabia - pămînt ţigănesc?” Sau să zicem, să se strîngă în haită şi să vină dincoace de Prut, să mărşăluiască pe străzile Chişinăului, urlînd mai groaznic ca mama dracului: ”Noi sîntem ţigani?!” N-aţi văzut? Nici eu n-am văzut....

E vădit că ţiganii se deosebesc prin nivelul lor de cultură mai ridicat faţă de romîni. Sînt mai toleranţi şi binevoitori în relaţiile cu etniile conlocuitoare din anturajul lor – calităţi de care bunul Dumnezeu i-a lipsit pe romîni cu desăvîrşire. Inchipuiţi-vă, stimaţi cititori, un episod mai imposibil ca acesta: o şatră de ţigani, sosită în ţară străină, ar fi purces la izgonirea în masă a cetăţenilor din locurile natale sub pretextul că aceştia ar fi străini de neamul ţiganilor, ar fi împuşcat de-a valma oameni nevinovaţi, inclusiv şi deputaţi ai parlamentului acestei ţări! Sau să zicem, ar fi afişat în locurile publice anunţuri: ”Vorbiţi numai ţigăneşte!”

Nu vă siluiţi imaginaţia în zadar. Ţiganii nu sînt capabili de asemenea acte de tiranie şi barbarism.

Degeaba v-aţi bucurat, moldoveni! Romînii nu sînt ţigani...

Neasemănarea cu romînii, poate, e cel mai încîntător avantaj al ţiganilor. Se zice că ţiganii din Romînia sînt mai impulsivi, mai agresivi decît consîngenii lor din Republica Moldova. Adică sînt mai romîni decît ţiganii noştri. Se prea poate. Credem însă că influenţa mediului i-au făcut să fie aşa cum sînt. Izolîndu-i de romîni, avînd un stat independent, ţiganii s-ar cuminţi foarte repede. Cum sînt cuminţi şi culţi ţiganii din Republica Moldova.

Cu ţiganii bucureşteni s-ar putea iscăli tratatul de bază dintre Republica Moldova şi Romînia (Ţiganiada). Fără îndoială, prin acord cu ţiganii, am putea obţine de la ţara vecină recunoaşterea independenţei şi a graniţelor statale ale Republicii Moldova, cum am obţinit-o de la toate celelalte ţări ale lumii. Numai de la romîni nu poţi scoate nici o înţelegere. Nici cu cîrligul de zmuls fîn. Pentru că noi vorbim moldoveneşte, iar ei romîneşte. Noi sîntem acasă, iar ei sînt o naţiune ”de pretutindeni”, nelimitată de graniţe statale.

Ţiganii sînt mai carismatici şi prin faptul că nu sînt făţarnici ca romînii. Nu îmblă cu piatra în sîn şi cu zîmbetul pe buze. Ce au în gînd, aceea şi pe limbă. N-au de gînd să-i îmbrobodească pe moldoveni cu paşapoarte ţigăneşti şi pe urmă tot ei, pe la răspîntii să bată toaca că ”iaca, a mai răsărit şi peste Prut o ţară cu ţigani pe capul nostru şi tot noi trebuie sa-i purtăm grija. Cu mare alai am întegra-o în Europa, dar uite sărmana, cum plînge de dorul ţării – mume că ţi se rupe inima de jale!”

Mai pe scurt, Ţiganiada, ca ţară vecină cu Republica Moldova, ar însemna un mare noroc pentru moldoveni. În sfîrşit, am avea şi dinspre Asfinţit un vecin normal, care nu-şi va băga nasul colonizator în oala naţională a moldovenilor. Avîndu-i ca vecini pe ţigani, am trăi şi noi o viaţă normală, liberi şi independenţi. Fără hurdughia de ţipălăi cincicolonişti plătiţi, fără năduşală informaţională unionistă romînească, fără ”revoluţii oranj” şi lovituri de stat. Ne-ar feri Dumnezeu de agenţi romîni, bandiţi şi trădători, la cîrma ţării, de colonizare şi sărăcie romînească. Nu ne-ar impune nimeni să vorbim limba ţigănească, să învăţăm istoria ţiganilor, să sărbătorim ziua ocupaţiei ţigăneşti, a vandalilor din 7 aprilie 2009 sau crăciunul altor religii. Ţiganii n-ar cuteza să ne privatizeze (fure) tezaurul spiritual-istoric moldovenesc, sa-l numească pe Ştefan cel Mare şi Sfînt domnitor ţigan ş.a.m.d. Cu alte cuvinte am trăi ca în sînul lui Dumnezeu. Îţi mai trebuie integrare în Europa, moldovene?! Cea mai bună integrare în Europa e să ne ţinem de ”un frate” cît mai departe!

Nu în zadar a devenit frecventă la moldoveni expresia: ”Nu ne trebuie nici Europa, dar nici să-i vedem pe romîni alături de noi!” Majoritatea populaţiei, sătulă de demagogia integrării în”europa” romînească, insistă în schimbarea urgentă a vectorului european pe cel euroasiatic....

Pentru romîni însă Ţiganiada ar însemna un apocalipsis total. Parcă-i aud pe guvernanţii romîni, cuprinşi de panică, în ceasul din urmă: ”Ce va fi şi cum va fi cu noi, romînii?! Vor fi oare şi ţiganii tot atît de barbari ca romînii? Ne vor căsăpi în holocausturi, ne vor face robi, cum i-am făcut noi pe dînşii? Ne vor izgoni pe un cap din ţară ca pe nişte lepădături străine de neamul ţigănesc?!”

Diriguitorilor dîmboviţeni li se strînge inima ca un purice, le îngheaţă sîngele în vene de groază numai gîndindu-se la aceste monstruozităţi oribile, care pot fi întoarse romînilor ca datorii istorice. Şi încă cu procentele dobînzii!

Sute de mii de evrei masacraţi în modul cel mai barbar de către regimul lui Ion Antonescu numai în primii ani al celui de-al doilea război mondial în trenurile morţii din împrejurimile Iaşilor şi în lagărele de concentrare din Rîbniţa, Dubăsari (Transnistria), Golta, Bogdanovca, Dumanevca, Crivoe Ozero, Vazdovca şi alte localităţi din Ucraina. 35 de mii de ţigani din Romînia ucişi întru ”curăţarea” neamului romînesc!

Iar dacă mai punem alături şi grămada datoriilor din partea moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului?! Sfîrşitul lumii e o nimica toată faţă de această răsplată....

Se zvoneşte că unii politicieni romîni, mai slabi de înger şi cu obrazul mai subţiat, simţind cum muscoiul de pe căciulă îi apasă ca o piatră de moară şi fiind îngroziţi de această perspectivă apocaliptică, de pe acum s-au lepădat de posturile lor şi de politică, luînd-o care încotro: unii s-au tuns şi s-au aciuat în mănăstirile ţării, alţii s-au încuiat în casele lor luxoase, unde, după uşile zăvorîte, stau zi şi noapte îngenunchiaţi în faţa icoanelor, rugîndu-se Celui de Sus să le ierte păcatele şi să-i scutească de cazanele cu smoală arzîndă ale judecăţii de-apoi...

Din stradă, prin fereastra întredeschisă, îl auzii şi eu pe un demnitar din cohorta păcătoşilor romîni cum ciocănea zgomotos cu fruntea de podea (ca să fie auzit de toţi sfinţii din înaltul cerului), bătînd mătănii grele ca şi păcatele săvîrşite şi glăsuind cu voce înspăimîntată această rugăciune:

Stăpîne Doamne, Dumnezeul nostru, Carele îi luminezi cu înţelepciunea TA şi-i îndireptezi pe calea dreaptă pe toţi robii din împărăţia TA necuprinsă! Auzi-mi pocăinţa robului TĂU că şi noi, Romînii, aşişderi am fost stăpîni pe robii noştri ţigani şi pe moldovenii subjugaţi, dar tocmai acum, cînd urgia cea cumplită se abătu peste capetele nechibzuite ale noastre, ne-am luminat şi datune-am seama în ceasul din urmă, că împărăţia TA e şi mai mare ca a noastră, iar puterea şi înţelepciunea TA e mai presus ca cea a Romînilor. Că milostiv şi iubitor de oameni şi de Romîni eşti şi Ţie ne închinăm şi slavă ÎŢI înălţăm.

Îndură-te, Doamne Dumnezeule, cu mila şi bunătatea TA cea fără de margini a-l trimite pe FIUL TĂU, UNUL NĂSCUT în lume, ca să rupă şi să ascundă de ochii robilor TĂI zapisul şi pomelnicul păcatelor, fărădelegilor, vicleşugurilor şi şmecheriilor romînilor, isprăvite cu voie sau fără voie, de pe urma cărora au avut de suferit fără vinovăţie ţiganii, evreii, moldovenii, ungurii şi alte neamuri aflate sub oblăduirea şi în grija TA!

Iartă-ne, Doamne, toate aceste păcate şi izbăveşte-ne cu mila şi iertăciunea TA de osînda judecăţii de-apoi....

Recunoaştem şi ne închinăm adevărului TĂU că moldovenii nu sînt romîni, cum nici pămînturile lor nu sînt romîneşti.

Mărite Doamne, Creatorule şi Atotstăpînitorule lumii, tămăduitor al tuturor bubelor trupeşti şi al deşărtăciunilor noastre sufleteşti, jurăm în faţa Măreţiei TALE să nu mai izvodim icoane, nici să cioplim chipuri de idoli romîni sau lupoaice, nici a-i îndemna pe moldoveni a se pocloni şi a le bate mătănii lor sau a-i ademeni cu paşapoarte romîneşti şi a-i chema la unire cu Ţara. Căci Ţie Ţi se cuvine toată slava, măreţia, cinstea şi închinăciunea robilor TĂI acum, pururi şi în vecii vecilor!

Amin!”

Обсудить