TOP-20 evenimente politice ale anului 2012

Anul 2012 a fost unul foarte important pentru Republica Moldova. Propun cititorilor un top al evenimentelor, care au marcat şi vor marca în continuare procesele politice din ţară.

1) Condamnarea crimelor comunismului şi interzicerea simbolicii comuniste

O decizie ce a scindat societatea. Motivaţia oficială se bazează pe recomandările APCE şi AP OSCE. Totodată, se consideră că astfel, jertfele regimului totalitar vor fi recompensate moral.

De fapt, APCE vorbea despre condamnarea crimelor regimurilor totalitare, şi nu a regimurilor propriu-zise sau a simbolurilor. Or, majoritatea analiştilor consideră că PCRM e mai degrabă un partid conservator-socialist, decît comunist. Condamnarea simbolicii comunişte fără condamnarea oamenilor care au comis aceste crime, şi fără adoptarea în paralel a legii lustraţiei, în lipsa unui consens social pe această problemă pare mai degrabă o răfuială politică cu opoziţia, decît o dorinţă de asanare morală a societăţii.

Preşedintele comisiei de la Veneţia Gianni Buquicchio şi-a exprimat nedumerirea, considerînd o inepţie egalarea comunismului cu nazismul. Sondajul IPP din noiembrie 2012 atestă acelaşi lucru: 46,1%, deci majoritatea, nu sunt de acord cu interzicerea simbolicii comuniste, 39,9% susţin această lege, 14% indecisi. Comentariile sunt de prisos.

2) Adoptarea legii privind egalitatea de şanse şi protestele sociale conectate de aceasta

Legea este importantă din perspectiva obţinerii regimului liberalizat de vize. Pe de altă parte, oponenţii acesteia o consideră drept o ameninţare la instituţia familiei, care conform Constituţiei, este întemeiată pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie (art.48, p.2). Deci, legea ar putea deveni un instrument pentru promovarea homosexualismului şi a legalizării familiilor gay. În caz contrar, ce sens are această lege, în situaţia în care constituţia RM nu interzice dreptul „la orientare sexuală”?

Legea menţionată prevede crearea unui consiliu Antidiscriminare, care va fi plasat de asupra sistemului justiţiei. Scopul acestuia va consta în examinarea plîngerilor din partea categoriilor discriminate (deci, şi/sau în primul rînd, a homosexualilor). În consecinţă, orice critică la adresa acestora, va fi penalizată. În principiu, legea este un afront adus principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi libertăţii cuvîntului, fiind în viziunea lui S.Praporşcic, o formă incipientă a „homodictaturii”. Avem şi primele consecinte: organizaţia Gender-Doc l-a acţionat în justiţie pe episcopul Markel, un oponent vehement al legii date. La 2 noiembrie 2012, CSJ a emis o recomandare în adresa tuturor judecătoriilor din ţară, având la bază o decizie a Curţii de Apel Chişinău din luna mai 2012, care permite persoanelor transgen (care se cred altceva decât i-a făcut Dumnezeu – n.n.) schimbarea actelor de identitate în conformitate cu sexul dorit (femeie sau bărbat). Deci, Republica Moldova a legalizat indirect căsătoriile între homosexuali.

3) Legalizarea partidelor şi programelor unioniste de către CSJ

De la proclamarea independenţei încoace, partidele unioniste erau interzise în baza Constituţiei (Articolul 41, p.4, care stipulează expres şi fără echivoc “Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sînt neconstituţionale”.

CC si CSJ au găsit o uşoară contradicţie în art. 142 “Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”.

Deci, dacă e posibil referendumul privind unirea, trebuie să existe şi partidele unioniste.

Practic, indiferent de argumentele invocate, Curtea a plasat o bombă sub propria statalitate. În viitor, această decizie ar putea influenţa sistemul de partide, stimula radicalizarea discursului public şi a acţiunilor politice. Decizia creează teren pentru speculaţii: partidelor “stataliste” le este interzisă simbolica (PCRM), dreptul la referendum (PSD), etc, în timp ce partidele unioniste invers, sunt legalizate şi protejate.

4) Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova

Alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în luna martie 2012 a pus capăt unei crize politice care a durat mai bine de 2,5 ani. Deşi constituţia prevede clar, că şeful statului se alege din 2 tentative, în primele 2 luni după convocarea legislativului, acesta a fost ales după 1,2 ani, şi 4 tentative. Recent, M.Ghimpu a recunoscut, că N.Timofti este candidatura sa. Rezultatul se vede cu ochiul neînarmat: reitingul său e de 1%, deci, de 17 ori mai mic decît al ultimului preşedinte V.Voronin, şi de 19 ori mai mic decît cel a lui Vlad Filat.

5) Vizita Cancelarului Federal al Germaniei Angela Merkel, a Preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso şi a preşedintelui APCE J.Mignon

Primii 2 funcţionari au venit la inivitaţia lui Vlad Filat, afişînd public suportul lor pentru acest politican. A fost pentru prima dată cînd un Cancelar Federal al Germaniei a vizitat Republica Moldova. Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a transmis un mesaj clar că în 2013 Moldova ar urma să semneze Acordul de Asociere cu UE, vorbind în premieră despre perspectivele Europenele ale Moldovei.

6) Închiderea postului de televiziune NIT

A creat un precedent periculos pentru subjugarea mass-media de către cartelurile politice. Decizia a fost criticata de AP OSCE, UNDP, Consiliul Europei, ambasada SUA, Stefan Fule, mulţi analişti politici (N.Chirtoacă, I.Boţan, N.Popescu, V.Andrievschi, A.Barbăroşie) etc. Este o lovitură grea pentru imaginea AIE, care astfel, îşi compromite unica realizarea palpabilă –liberalizarea mass – media.

7) Marşurile unioniste la Cahul, Chişinău şi Bălţi.

În Chişinău, Cahul şi Bălţi, marşurile au degenerat în ciocniri violente. V. Filat, M. Ghimpu, M.Lupu, şi-au exprimat rezervele faţă de aceste acţiuni, sugerând că ar fi provocate din exterior. Puterea a deschis o serie de dosare administrative şi penale celor care s-au opus unioniştilor, ultimii fiind protejaţi de organele de ocrotire a ordinii.

În perioada 16 august - 2 septembrie, IMAS, la comanda PRO TV, a realizat un sondaj, pe un esantion de 1111 respondenti. Conform sondajului, vinovati de actele de violenta de la Balti sunt cei care au organizat manifestatia. Astfel, 28,6% dintre respondenti considera ca vinovati de incidentele inregistrate la Balti sunt organizatorii, deci, unioniştii, 10,6 % - ca PSD impreuna cu liderul Victor Selin, 10,6% – contramanifestanţii, 8,2 la suta considera ca fortele de politie din MAI. Totodata, 3% il considera pe liderul socialistilor, Igor Dodon vinovat.

http://www.inprofunzime.md/stiri/politic/sondaj-la-comanda-protv-cine-se-face-vinovat-de-violentele-de-1.html

8) Alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei

Fenomenul alegerilor din UTAG este interesant, fiind o probă concludentă a oligarhizării clasei politice şi a comercializării procesului electoral. Din 35 deputaţi aleşi în Adunarea Populară, 20 sunt businessmani. Aici s-au experimentat noi tehnologii de corupere masivă a electoratului, care mai apoi, dacă va fi introdus sitemul uninominal, vor fi utilizate în parlamentarele din 2015. În consecinţă, PD care nu a avut nici un deputat ales pe lista de partid, a obţinut prin şantaj şi corupere politică majoritatea în regiune. Preţul deputatului varia de la 10 la 30 mii euro (unii analişti afirmau că de la 35 mii în sus). Spicher a devenit D.Constantinov, un oligarh apropiat lui V.Plahotniuc. Başcanul UTAG, M.Formuzal, în consecinţă a declarat, că bandiţii de la Chişinău au pus Găgăuzia în genunchi.

9) Protestele comuniştilor: boicot şi Congres Civic

În acest an, comuniştii au organizat campania de nesupunere civică, boicotarea şedinţelor Parlamentului, campania contra legii antidiscriminare, campania în susţinerea unui nou drapel de stat, tentative de a organiza referendumul de acordare a neîncrederii AIE etc. Congresul Civic practic a devenit un nou centru de putere, şi doar alegerea preşedintelui şi ieşirea grupului Mişin au redus din elanul PCRM. Deşi au eşuat ca rezultat planificat, aceste acţiuni au creat probleme serioase pentru legitimitatea alianţei, au erodat stabilitatea şi credibilitatea cursului European, egalînd în final în mentalul colectiv vectorul European cu cel Euroasiatic.

10) Plecarea grupului Mişin, a lui Ion Ceban şi Sergiu Sîrbu din PCRM

La 7 iunie, în ajunul Congresului PCRM, trei deputaţi comunişti, (Vadim Mişin, Oleg Babenco, Tatiana Botnariuc) au părăsit PCRM sub pretextul că nu susţin boicotul. De fapt, ironia constă în faptul că, chiar a doua zi PCRM s-a reîntors în parlament. Mişin personal considera AIE şi alegerea preşedintelui ca fiind neconstituţionale. Apoi, poziţia acestui subit s-a schimbat. Explicaţia o găsim în interesele de business ale milionarilor Mişin şi Babenco. Transfugii au purces la constituirea partidului „Renaşterea”, în frunte cu V.Tarlev şi V.Mişin. La moment, această formaţiune, privită în mod separat, nu are practic nicio şansă de a accede în viitorul parlament. Conştienţi de acest lucru, liderii formaţiunii au susţinut forumul civic, format din PSRM, PPS, P.Regiunilor. Ion Ceban a aderat la socialişti, S.Sîrbu este în derută, oscilînd între PDM şi PSRM.

11) Ratificarea de către RM a Acordului de Comerț Liber între statele CSI

Republica Moldova a devenit cel de-al 5-lea stat care a ratificat Acordul de Comerț Liber între statele CSI, după ce acest lucru a fost făcut de Federația Rusă, Republica Belarus, Ucraina și Armenia. Acordul va stimula schimburile comerciale, lucru care deja este sesizat în dinamica economică ascendentă a exporturilor moldoveneşti în statele CSI, pe fundalul scăderii exporturilor în UE. Moscova este principalul partener economic al Moldovei, fiindcă de aici avem în 2012 peste 1 mlrd. dolari transferuri valutare (din UE – 300 mln), 38 % export de vinuri moldoveneşti, (10% din piaţa rusă). Doar în primele 7 luni ale anului 2012, conform BNS, RM a exportat în Rusia produse în valoare de $ 356,6 mln. (în România – $ 194 mln.).

12) Reforma CCCEC, MAI, Justiţiei. Lansarea CNI

În 2012 au demarat o serie de reforme importane în organele de drept. Aceste reforme sunt prevăzute şi în planul de liberalizare a vizelor, deci, sunt condiţionate. Mai mulţi experţi opinează, că reformele au fost mimate. La CNA, în ciuda participării a 16 persoane la concurs, şef este ales….domnul Chetraru, care 3 ani a condus CCCEC. Competenţele acestei structuri se intersectează cu cele ale MAI, PG. Respectiv, nu prea este clar rolul acestei instituţii.

Ion Muruianu este transferat de la CSJ la Curtea de Apel Chişinău. Acest lucru este cu fală numit reformă. AIE propune de lipsit judecătorii de imunitate, pentru a-i subordona şi mai tare politic, le majorează vizibil salariile, fără a face reorganizările necesare ale mecanismului judecătoresc.

La SIS director interimar timp de un an a fost Ion Dediu, rudă cu Corina Fusu, acuzat anterior de trădare de stat. Acum e pus Mihai Balan, tatăl lui Dan Balan, afiliat PL. Deci, politizarea instituţiilor de drept şi de forţă a continuat.

Unele reforme au demarat şi la MAI. Incepind cu ziua de 10 august, cind isi face publica intentia de reforma a MAI, Recean porneste o campanie de combatere a coruptiei pe interior. Ministrul a promis, că fiecare colaborator al MAI va trebui să treacă testul de integritate şi eficienţă, iar în sistem vor rămîne doar acei care îl vor trece. Va fi creata o noua structura a MAI.

La CNI, care ar trebui să verifice averea demnitarilor, e pus un tip care şi-a dosit propriile averi. Membrii CNI au fost numiţi democratic: câte unul de la fiecare componentă a AIE, şi unul din opoziţie. Averea membrilor CNI a verificat-o parlamentul. Ne putem imagina cum. Cred că tot aşa, cum o va verifica şi CNI pe cea a parlamentarilor…

13) Scandaluri de corupţie care au zguduit sistemul politic:

- privatizarea insulelor din parcul La Izvor de către Finpar Invest (afiliat păpuşarului)

-scandalul cu privatizarea cafenealei Guguţă (implicat acelaşi personaj)

-scandalul cu privatizarea garajului şi cantinei parlamentului (păpuşarul)

- la 30 mai, deputatul Ion Butmalai a declarat ca “Procuratura Generală a retras ilegal de la Ministerul de Interne şapte cauze penale în privinţa “Nipon” SRL, unde este vorba despre 115 milioane. De asemenea, dosare care se referă la spălare de bani, evaziuni fiscale. Dosarele se refereau la asa companii ca Nipon, Casa Media, Global Systems Group, Metal Feros, Joc Total Prim, Moldtelecom, Exfactor Group, etc. Mai apoi, dosarele au fost inchise in safeul Procuraturii Generale. Așa cum se cunoaște companiile Global System Group și Casa Media sunt controlate de prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc. Nu se exclude faptul că și alte companii vizate de Ion Butmalai sunt sub controlul lui. Cel putin, Moldtelecom si Metalferos. Procuratura Generala, ca de obicei, a respins acuzatiile.

- În aprilie 2012 comisia parlamentară a prezentat un raport, în care s-a constatat, că Ministerul Apărării (PL) și Ministerului Economiei (PD), au vândut fără desfășurarea concursului de comercializare, companiei letone „Latspeceksport” armament în sumă de zeci de mln lei, în care comisionul, se spune că ar fi fost de 1,5 mln. Euro.

-scandalul cu repartizarea grîului la Cantemir membrilor PLDM. PLDM susţine, că erau cîteva liste, grîul fiind oferit corect, scandalul find bine dirijat de liderii PD. Oricum, situaţia rămîne incertă, accentele finale nu au fost puse.

-scandalul cu utilizarea de către navele iraniene a pavilionului moldovenesc (M.Transporturilor, PL)

-Funcţia de director CNI i-a revenit lui Anatol Donciu, care a lucrat prim-vice procuror al mun. Chișinău, fiind subalternul lui Ion Diacov (fratele lui Dumitru Diacov), apoi la CCCEC. Apropo, fiul său lucrează în continuare la CNA, controlat de PD. A ascuns fasptul, că deţine o casă de 500.000 dollari.

14) Vizita lui Vlad Filat la Moscova şi întîlnirea cu preşedintele Rusiei Vladimir Putin, cu premierul Dmitrii Medvedev şi spicherul Serghei Narîşchin. Pentru prima dată un premier moldovean este întîlnit de toţi cei 3 lideri ai FR-

Întîlnirea, care s-a produs în septembrie 2012, a fost importantă din cîteva considerente:

  1. V.Putin a promis investiţii economice serioase în economia RM, în special în infrastructură, şi sectorul energetic. Se pare că ruşii sunt interesaţi de reţelele de tranzit ale Moldovei. Ziarul rus Nezavisimaia Gazeta a scris, că energia electrică rusească va fi tranzitată prin reţelele moldoveneşti de înaltă tensiune.
  2. V.Putin a promis promovarea activă a exporturilor moldoveneşti, ce este în premieră, şi ar putea crea condiţiile favorabile creşterii economice a Moldovei.
  3. V.Putin şi D.Medvedev au reiterat promisiunea referitoare la deschiderea unui nou terminal pentru vinurile moldoveneşti la Breansk (pe lîngă cele din Moscova şi Petersburg).
  4. Semnarea unor noi tratate de colaborare între ministerele dezvoltării regionale ale RM şi Rusiei; formarea unei comise istorice mixte moldo-ruse.
  5. Unii experţi ruşi şi ziarul Nezavisimaia Gazeta şi-au exprimat optimismul în problema prelungirii aflării moldovenilor ce lucrează în Rusia pînă la 90 de zile.

15) Prăbuşirea referendumului PSD de aderare la Uniunea Vamală.

La 3 iulie, CEC a declarat, că apr. 90% din semnăturile colectate de PSD, adică 198.000, sunt false. Era clar de la o poştă, că CEC, (ca şi în alegerile locale din municipiul Chişinău, când Comisia Electorală Chişinău a declarat victoria lui Dodon, iar CEC a contrazis această teză), execută o comandă politică. Esenţa era simplă: guvernarea îşi apăra prin toate posibilităţile cursul său geopolitic, demonstrând prin acest gest loialitatea totală faţă de funcţionarii europeni. Adepţii UV au primit o lecţie dură.

16) Remanierile guvernamentale

În vara anului curent au fost înlocuiţi ministrul Afacerilor Interne şi cel al Educaţiei, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi şeful Poliţiei de Frontieră. În locul vice-ministrului de interne Iurie Cheptănaru, în iulie a fost numit Valeriu Ciobanu, apoi în octombrie, demis, şi substituit prin Ion Bodrug. Iurie Leancă şi-a înaintat cererea de demisie, care a fost respinsă de premier. Remarcăm faptul, că PD şi PLDM nu au demis nici un ministru, în ciuda multiplelor scandaluri în care au fost implicaţi ministrul transportului, ministrul culturii, ministrul Apărării, ministrul economiei.

17) Serbarea a 5 ani de la constituirea PLDM (decembrie)

Evenimentul a atras atenţia prin 2 aspecte. Pe de o parte, PLDM este cel mai puternic partid de dreapta din istoria ţării, membru PPE, cu o ascendenţă dinamică. Pe de altă parte, evenimentul în sine a fost neglijat de către M.Lupu, M.Ghimpu şi preşedintele ţării N.Timofti. Acest gest impertinent al celor trei se explică prin reticenţa lui V.Plahotniuc faţă de V.Filat. Astfel, serbarea a fost importatntă prin faptul, că a scos la suprafaţa formarea “triplei alianţe”, şi a deconspirat odată în plus dependenţa lui N.Timofti faţă de V. Plahotniuc. Pe viitor, alianţa menţionată, va crea multe probleme premierului, existînd riscul, ca după alegerile din 2015, N.Timofti să-l propună pe V.PLahotniuc la funcţia de premier.

18) Constituirea fracţiunii deputaţilor neafiliaţi

În toamna lui 2012, deputaţii Partidului Socialiştilor şi deputaţii Partidului „Renaşterea” au anunţat crearea fracţiunii parlamentare a neafiliaţilor. Prşedinte a devenit Zinaida Greceanîi, membru al biroului permanent al parlamentului va fi popous I.,Dodon. Fracţiunea a devenit un pericol real pentru PL, care astfel riscă să decadă din arcul guvernamental. Astfel, AIE ar putea fi reformatat în orice moment. În cfonsecinţă, a crescut dependenţa lui Ghimpu faţă de V.Plahotniuc.

19) Interdicţia pentru firmele offshore de a deţine acţiuni în băncile moldoveneşti

Este un demers foarte important, fiindcă permite asanarea sisitemului financiar, evitarea tranzacţiilor dubioase şi spălării de bani. Va fi extinsă iniţiativa şi asupra mass-media?

20) UTAG propune ideea de a impune indivizii care părăsesc propria fracţiune politică, să depună mandatul de deputat

De fapt, transfugii comunişti devin un pericol nu atît pentru PCRM, cît şi pentru AIE. Respectiv, adeptul legii, M.Formuzal, încearcă să evite complicaţiile ulterioare care se pot prefigura în parlamentul moldovenesc şi cel găgăuz.

Обсудить