Preferinţele comerciale autonome, în baza cărora are loc
exportul produselor moldoveneşti către Uniunea Europeană, nu sunt pe deplin
valorificate la acest moment de către producătorii autohtoni din sectorul
agricol. Aceasta se datorează nerespectării regulilor sanitare și fitosanitare.
Totodată, decizia Parlamentului European de a extinde acest regim
preferenţial până în 2015 şi mărirea cotelor pentru unele produse moldoveneşti
exportate în UE (vinuri, grâu, porumb, orz) constituie un semnal clar de
încurajare și susținere. În perspectiva semnării Acordului de asociere RM-UE,
Republica Moldova va trece la o altă etapă, beneficiind de un acord de liber
schimb mutual. Or, asta presupune deopotrivă accesul produselor moldoveneşti pe
piaţa comunitară, dar şi ale celor europene în RM.
Concluziile au fost exprimate în cadrul unei mese rotunde desfăşurate la 27
martie la Bălți, cu suportul partenerilor Agenției de Dezvoltare Nord, la care
au participat funcţionari ai administraţiei publice centrale, experţi
independenţi, lideri de ONG, reprezentanţi ai asociaţiilor de business,
oficiali şi parteneri din Republica Slovacă. Cei 30 de participanţi au votat un
pachet de recomandări pentru a pregăti RM de implementarea prevederilor
viitorului Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC) dintre
Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Pentru a valorifica din plin aceste beneficii, Republica Moldova trebuie să
adopte şi să implementeze integral standardele UE. Până la acest moment,
Republica Moldova a adoptat ca standarde naționale 3711 de standarde europene.
O altă provocare în extinderea exporturilor moldovenești pe piața UE este
respectarea măsurilor sanitare şi fitosanitare, implementarea cărora necesită
mai mult timp și resurse financiare. Trecerea de la standardele sovietice
bazate pe GOST-uri la cele europene tranzitează extrem de lent. Laboratoarele
moldoveneşti de evaluare a conformităţii nu sunt recunoscute de UE. De
asemenea, lipseşte deocamdată un sistem solid de control al siguranţei
alimentelor.
Șefa direcției generale politici comerciale din cadrul Ministerului Economiei,
Inga Ionesii, susţine că "pentru Republica Moldova este un lux prea mare să
aleagă între cele două piețe de desfacere, CSI sau UE. Ambele piețe
reprezintă o zonă de desfacere foarte importantă pentru produsele moldovenești
și nu avem de gînd să ne dezicem de una din ele. Comerțul exterior cu UE
prezintă 48-50% din comerțul total al RM cu UE și 38-40% cu CSI".
Prezent la eveniment, expertul independent Transnistrean, Vladimir Iastrebceak,
a menţionat că aplicarea unui regim comercial mult prea dur cu Transnistria ar
putea să lovească puternic în regiunea transnistreană, situaţia revenind la
ceea ce în 2006 a fost catalogată drept „blocadă economică”. În acelaşi timp,
expertul transnistrean a dat de înţeles că Transnistria contează pe un
tratament preferenţial în raport cu Uniunea Europeană, fiind scutită de
aplicarea întocmai a standardelor şi regulamentelor negociate de Republica
Moldova. Participanţii la reuniune au contestat această viziune, punînd sub
semnul îndoielii motivele pentru care Transnistria ar fi tratată altfel decît
Republica Moldova
Prezentă la eveniment, Judita Vankova, reprezentanta Departamentului Politici
Comerciale al Ministerului Economiei al Slovaciei a menționat că "Cea mai mare
problemă a noastră în cadrul semnării Acordului a fost industria automobilelor.
Legislația Slovaciei a fost înlocuită cu cea a Uniunii Europene și am fost
nevoiți să convenim tarife vamale comune dar și principii comune de negociere".
În viziunea ei, regiunea transnistreană trebuie să fie inclusă în acest Acord.
La sfârșitul discuției, experta slovacă ne-a încurajat spunînd că Republica
Moldova are toate șansele semnării acestui Acord, iar într-un final acesta se
va solda cu creșterea economică.
Activitatea are loc în cadrul Proiectelor “Construirea încrederii între ambele
maluri ale râului Nistru – pregătirea profesională a experţilor în politici
publice” şi „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană”, implementat de
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Asociaţia pentru
Politică Externă şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susţinerea
financiară a Fondului Visegrad şi Fundaţiei Hanns Seidel, în parteneriat
cu Common Home. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a
formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea
societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar
în Republica Moldova.
Pentru detalii suplimentare contactaţi asistenta proiectului, Olga Bordei sau
Carolina Ungureanu la numărul de telefon 0 22 221844.
