Reflecţii asupra “Reflecţiilor…”

Ministerul Economiei a plasat recent pe situl său un document cu o denumire care poate fi calificată drept capodoperă a genului epistolar - “ Reflecţii asupra negocierilor privind acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător între Republica Moldova şi UE.” Nici mai mult nici mai puţin, dar aceste Reflecţii nu au nimic comun cu proiectul acordului, ceea ce este aşteptat de societate şi la ce îi obligă legislaţia, dar asupra negocierilor privind textul acordului. Ar fi logică publicarea unor teze, unui cadru de principii generale, unui sumar de idei conceptuale, dacă proiectul urmează a mai fi coordonat cu 28 de ţări şi va suferi mai multe modificări. Anume existenţa acestui sumar de idei conceptuale, în prealabil discutate şi acceptate de societatea civilă, nu va permite înrăutăţirea situaţiei economice autohtone după modificarea proiectului şi întrare în vigoare a Acordului.

Aceiaşi logică elementară arată că pentru o societate respectată de guvernanţi prezintă interes rezultatul final- textul proiectului şi nu peripeţiile din cadrul negocierilor. Dar toate acestea, repet, sînt caracteristice pentru un guvern care respectă propriul popor. Pentru Moldova din 2010 pînă în prezent este caracteristic contrariul.

Nu mai puţine frămîntări şi o revoltă profundă trezeşte conţinutul acestui text, modul de abordare a multiplelor probleme social-economice ce nu sînt soluţionate în Moldova, devenind din ce în ce mai grave.

Textul dat denotă că în realitate este pusă la cale elaborarea unui program de distrugere totală a sectorului agrar - ramura de bază a economiei - şi respectiv a statalităţii moldoveneşti din cauza dispariţiei a cel puţin jumătăţii din numărul locurilor de muncă încă existente, care va provoca inevitabil şi reducerea a numărului de populaţie economic activă din cauza emigrări în căutarea unui job. Nici o ţară , inclusiv Moldova , fără de populaţie nu poate exista.

De la bun început „Reflecţiile...” sînt evazive în fond. Întru-n mod viclean încearcă să ne măgulească cu afirmaţiile gen: „pentru Moldova este binevenită folosirea oricărei oportunităţi pentru a-şi îmbunătăţi accesul...pe pieţe de desfacere din străinătate... precum şi necesitatea ridicării competitivităţii produselor autohtone..”. Acces pe oricare piaţă depinde de concesile pe care este gata să le facă ţara, dar despre acest „detaliu” „Reflecţiile” nu spun nimic. Competitivitatea mărfurilor depinde în primul rînd de preţul de cost a producerii mărfurilor în condiţiile calităţilor egale. Dar la acest capitol producătorii moldoveni, fiind lăsaţi în voia sorţii de propriul guvern, sînt subvenţionaţi de zeci de ori mai puţin decît colegii din UE, fiind suprimaţi de politica fiscală represivă, lipsiţi de o judecată echitabilă şi operativă, neavînd acces la credite comerciale cu o dobîndă suportabilă de 3-5% şi nu de 14-18%, producătorii din Moldova vor fi distruşi în două –trei luni. Oare acest lucru nu este clar?

Şi atunci despre ce concurenţă loială ne vorbesc cei de la minister?

Pe cine vor să ducă în eroare promotorii zonei de comerţ liber pe teritoriul Moldovei, fiindcă în realitate va avea loc un comerţ liber numai cu marfa de import? Şi ce va fi cu producătorii autohtoni?

Mai departe în textul dat se conţin nişte cifre vădit fantastice despre o „schimbare în venitul naţional la nivel de 142mln.euro, creştere cu 5,4% a PIB-ului”. Se promite fără nici o jenă o creştere a exporturilor(!?) cu16%, iar a importului numai cu 8%. Cu mult mai rezervaţi autorii acestor fantezii sînt la capitolul veniturilor populaţiei, promit o creştere a salariilor pe termen scurt cu 3,1% şi pe termen lung cu 4,8%. Oare nu se ştie că şi în afară de zona aceasta de aşa numit liber schimb în anii 2002-2009 nivelul de salarizare creştea anual în mediu cu 6-9%?

„Reflecţiile” îndrăznesc să afirme că textele juridice - 13 capitole, 3 Anexe, Protocoale „au fost coordonate şi preventiv agreate de părţi.” Cine a reprezentat UE este clar. Dar cine a fost investit de Parlamentul Moldovei deloc nu este clar în situaţia în care nici miniştrii, nici deputaţii nu au citit măcar fugitiv acest proiect. Cine sîntr cei care şi-au asumat samovolnic funcţia de participanţi la tratative atît de importante din partea unei ţări întregi?

După cum să vede din textul dat, despre comerţ liber se vorbeşte numai de dragul ochilor, deoarece se va păstra practica stabilirii unor cote de mărfuri moldoveneşti admise pe piaţa UE, că se vor păstra pentru produsele moldoveneşti preţurile de intrare (taxele vamale care cu cît este mai mică valoarea mărfii cu atît este mai mare taxa specifică) directe şi semnificative. Ca să înţelegem profunzimea vicleniei acestui „comerţ liber” este suficient să ne aducem aminte despre lipsa oricăror cote şi despre preţurile de intrare pentru mărfurile din Moldova, care sînt exportate în şase ţări din CSI.

Contrar afirmaţiilor de ultima oră a funcţionarilor MEC că producătorii din Transnistria vor avea posibilitate să se bucure de regim nou de comerţ cu UE, „Reflecţiile” declară cu totul altceva: „ Subiect aparte nereglementat... este accesul agenţilor economici din Transnistria la regim nou...Părţile au convenit asupra includerii în Acordul de Asociere a prevederilor ce ţin de aplicarea teritorială a acestuia, cu excepţia Transnistriei... Astfel, pentru Transnistria se va aplica pînă în 2015 regimul ATR(regimul actual), paralel cu aplicarea a DCFTA(regim de liber schimb) pentru agenţii din partea dreaptă a Nistrului.” Ce este aceasta dacă nu o înaltă trădare a intereselor naţionale, a cauzei integrării teritoriale a ţării, deoarece regimul actual de comerţ este incompatibil cu regimul nou şi volens - nolens se va cere organizarea vămii de-a lungul Nistrului cu toată infrastructura şi regimul juridic respectiv?

O jumătate de pagină din patru a „Reflecţiilor” este consacrată aspectului de bază - accesului bunurilor pe piaţă. La acest capitol faptul înaltei trădări a intereselor naţionale de către participanţii la negocieri din partea Moldovei devine şi mai reliefat. Şi iată de ce.

Se declară că imediat se va liberaliza accesul pe piaţă a produselor industriale, „cu excepţia, grupelor de mărfuri aferente produselor textile finite, covoare, mobilei, produselor din plastic şi materiale de construcţii,

Pentru aceasta s-a propus o perioadă de tranziţie de 3,5, sau 7 ani. Din textul dat nu este clar pentru care mărfuri se va stabili această perioadă de tranziţie - pentru accesul mobilei moldoveneşti pe piaţa europeană sau pentru cea de import pe piaţa moldovenească. Însă este clar că totul va fi în detrimentul producătorilor autohtoni, deoarece această specificare a tipurilor de mărfuri „întîmplător” coincide cu acelea tipuri de mărfuri industriale care încă se mai produc cu un succes relativ în Moldova. Mai gravă va fi soarta producătorilor din sectorul agrar. „Reflecţiile” într-un mod solemn ne informează că partea europeană a făcut un gest aproape eroic şi a propus eliminarea taxelor vamale pentru fructe, legume şi sucuri importate din Moldova. Însă nici un cuvînt nu se spune că această anulare va avea loc numai cu anularea concomitentă a taxelor vamale pentru producţia asemănătoare din Turcia. Cred că comentariile vizavi de această „generozitate” a europenelor sînt de prisos. În schimb s-a cerut „demonstrarea unei flexibilităţi” din partea moldavă „la un şir de poziţii tarifare din sectorul agrar, şi anume reducerea perioadei de tranziţie de la 10 ani pînă la 7 ani şi majorarea volumului cotelor la anumite produse lactate, din carne şi procesate.”

Aşa că producţia vegetală în Moldova „în două mişcări şi trei mutări” va fi distrusă de concurenţii din Turcia. Însă concomitent se va admite o cantitate majorată a produselor lactate şi din carne din UE. Este necesar de adăugat că conform regulilor standard ale UE producţia animalieră produsă cu scopul vînzării este categoric interzisă în gospodăriile casnice. În 2012 80% din subvenţiile pentru această subramură au fost direcţionate combinatelor şi concernelor mari, fermierii individuali, numărul cărora este în jur la 80mln. sînt lipsiţi de suportul statelor sale conform directivelor Comisiei Europene. Ce va fi cu producerea cărnii şi a laptelui în Moldova devine clar din faptul că, conform datelor statistice, în prezent cca 95% din laptele livrat pentru prelucrare şi 95% de carne se produce în gospodăriile casnice.

Fără de exagerare aceste date, informaţia evazivă din „Reflecţii” mai mult decît fragmentară şi declarativă ne dovedeşte că soarta economiei naţionale a nimerit în mîinile unor adevăraţi trădători ai ţării, care slujesc nu poporului nostru dar interesele oligarhiei transnaţionale. E timpul să ne unim eforturile şi să oprim acest dezmăţ. Până nu este tîrziu.

Обсудить