Satul Bujor si posibila reformare a administratiei publice locale

На днях наши западные партнеры выдвинули ряд предложений относительно неотложных, с их точки зрения, действий молдавского правительства, среди которых – административно-территориальная реформа и широкие меры по децентрализации власти. Проведение местных выборов в начале осени, крайний срок, разрешенный законодательством, кажется делом решенным, если только в нашем законодательстве опять не найдут какую-нибудь лазейку, которая позволит передвинуть выборы на еще более поздние сроки.

Мы – за реформы, но против их непродуманного проведения, тем более, когда предыдущая подобная реформа закрепились в общественном мнении как достаточно неоднозначная с точки зрения мотивов и результатов. На этом сайте уже публиковалась информация, что в одной из небольших балканских стран для успеха подобной реформы пришлось принять, изменить около 70 законов, создать постоянную парламентскую комиссию и специальное министерство. И все равно не удалось обойтись без серьезных проблем.

Желая, чтобы предполагаемые реформы не слишком отрывались от их предмета, в особенности от его реальных потребностей, мы, вместе с Георгием Кошлец, примарем села Бужор района Хынчешть, при непосредственном содействии Анны Моисей, секретаря местного Консилиума и Елены Чобану, бухгалтера примарии и подготовили материал, который был напечатан в № 8(499) газеты «Economist” от 04,03,2015 и приводится ниже с небольшими изменениями. Мы предлагаем этот материал и данному сайту, поскольку он представляет собой одно из редких в Молдове площадок, на которой подобные темы в принципе обсуждаются.

In ajunul si dupa inaugurarea noului guvern sau relansat discutiile relativ eventualelor reforme de descentralizare si administrativ-teritorile in Republica Moldova. Obiectuvul principal al unei asemenea reforme ar fi (re)lansarea potentialului local in dezvoltarea socio-economica a localitatilor, consolidarea democratiei si asigurarea mai deplina a drepturilor cetatenilor.

Elementul si obiectul de baza a unei asemenea transformari o constitue unitatea administrativ-teritoriala, iar in cazul de asigurare a unui impact real – cetateanul unei localitati concrete.

Din acest punct de vedere, sa examinam o unitate administrative-teritoriala de nivelul I si sa vedem cit de oportune, necesare si posibile sint asemena reforme. Pentru aceasta, am selectatat o localitatea tipica pentru Moldova.

Asa dar, satul Bujor a raionului Hincesti. Ce prezinta astazi aceasta unitate administrativ-teritoriala. 3784 locuitori, din care 2415(64%) apti de munca, 726 (19%) pensionari, 760 (20% din numarul total de locuitori sau 31% din numarul celor apti de munca) plecati la munca peste hotare. 1356 de gospodarii (in mediu 2,8 locuitori pentru una gospodarie), gimnaziu cu 258 de elevi, gradinita cu 100 copii, Centru de Sanatate, Casa de Cultura, biblioteca, stadion, 142 km de drumuri din care numai 4,3 km sint asfaltate, 2,2 km drum in variantă albă , fara retea de apa potabila si sistem de canalizare. 3743 ha, inclusiv terenuri cu destinatire agricola 2485 (66,4%) ha, terenuri ale fondului silvic 429 (17%) ha, terenuri ale fondului de rezerva 376 (15%) ha, suprafata localitatii – 373 (10%) ha. Cota echivalenta de teren agricol a constituit 1,2 ha. In 2014 au fost fixate 23 de nasteri si 48 de decesuri. Consiliul local, constituit din 13 consilieri, 4 din PLDM, 4 - PDM, 2 - PLM, 1 - PCRM, 2 – PP PNT. Primarul, ales pe listele PP PNT.

Populatia si antrenarea in cimpul muncii

In 1995 satul Bujor intrunea 6000 de locuitori, 700 din care munceau in colhozul “Moldova”, inca circa 300 la vestita Fabrica de pasari din Bujor, pe teritoriul localitatii mai erau amplasate puncte de prelucrare primara a productie agricole, subdivizini ale unor intreprinderi raionale. Sfera bugetara, bineinteles, era cu un angajament mai impunator decit in present. In general, numarul locurilor permanente de munca in localitate oscila intre 1400-1600.

Catre ziua de astazi, localitatea si-a pierdut 37 procente din populatie, iar cei, ce muncesc la sat sint antrenati in agricultura – 150 persoane, sfera bugetara – 200, comert – 180 (circa 100 – realizatori in piata), la lucrari ocazionale, inclusiv agricole – 850, alte ocupatii – 150.

Funtioneaza 16 agenti economici. 3 din ei in agricultura, pe suprafete intre 200 si 600 hectare, care ofera piina la 60 locuri permanente de munca. Restul – o farmacie si 12 intreprinderi comerciale, toate cu inca 45 locuri de munca. Mai exista si circa 50 de gospodarii taranesti, ce deservesc terenuri cu ceva ,mai mult de 1 ha.

Satul isi pierde populatia, preponderant cea activa economic, social, politic. Exodul este asigurat in primul rind de tinerii, care pleaca la studii si nu se mai intorc in localitate sa munceasca, ca pe vremuri, in calitate de agronomi, profesori, asistenti medicali, tractoristi, soferi, educatoare, zootehnicieni, contabili, electrici s.a.md. Tinerii ramin in orase.

S-a petrecut o diminuare drastica a locurilor de munca. Persoane cu garantii sociale, derivate din legislatia muncii, au ramas in jurul la 13 procente din populatia apta de munca. Ponderea angajatilor bugetari constitue in jurul la 60 procente din numarul celor oficial amplasati in cimpul muncii. Nu exista statistici, studii obiective, despre ce se v-a intimpla peste 10-15-20 ani cu cei, ce muncesc ocazional, temporar in strainatate, si cu angajamentele viitoare ale statului, necesare pentru a intretine persoanele de virsta pensionara.

Baza impozabila oficiala a localitatii este si v-a fi in in timpul apropiat in afectare continua din cauza tendintelor de depopulare si pauperizarii in crestere a populatiei.

Activitatea economica

In prezent agricultorii din Bujor produc anual circa 1600 tone de griu, 2700 tone de porumb, 1200 tone de floarea soarelui, 100 tone pepene verde. Satenii mai intretin 100 vite mari cornute, 500 porcine si 1300 de ovine si caprine. Estimativ, din localitate se achizitioneaza 100 tone de carne.

In trecut, colhozul local, imreuna cu fabrica de pasari produceau 1200 tone de griu, 1400 tone de porumb, 600 tone de floarea soarelui, insa si 1200 tone struguri tehnici, 300 tone de fructe, 200 tone de legume, 200 tone de tutun, 1500 tone de lapte, 2600 tone de carne si 65 mln de oua.

Daca situatia economica ar permite, ca terenurile agricole ale localitatii ar fi repuse integral in circulatie аgricola relativ eficienta, atunci valoarea globala a productiei ar depasi cifra de 10 000 tone la un cost de circa 63 mln lei in preturile anului trecut. Chiar daca fondul de retribuirii a muncii ar constitui doar 5 procente din cost, cota impozitului corespunzator ar atinge o cifra, care ar permite primariei, ca intr-un an-doi sa elaboreze documentatia tehnica pentru a asigura investitiile strict necesare in sfera sociala, infrastructura localitatii.

In concluzie, localitatea a pierdut, practic, toate unitatile de procesare a productiei agricole. Ramurile, care asigurau o pondere mai importanta a profitabilitatii - vitaritul, cresterea pasarilor, producerea strugurilor, fructelor, legumelor, tutunului, - de fapt, nu mai exsta. Localitatea, care cindva producea anual acele 1500 tone de lapte in present intretine I vita la 38 locuitori.

Agentii economici din agricultura se confrunta cu probleme, caracteristice pentru republica in intregime: imposibilitatea asigurarii unor tehnologii perfrmante, monopolism in achizitii, realizarea produsului cu o valoare adaugata scazuta…

Remunerarile si alte surse financiare a populatiei

In corespundere cu estimarile specialistilor locali, satul asimileaza un volum finantiar, compus din salariile bugetarilor si celor angajati – 8,2 mln lei, pensiile – 6,9 mln lei, ajutoare sociale – 0,3 mln lei, remitente – 1,9 mln lei, alte reminerari 4,8 mln lei, total – circa 22 mln lei. Adica, in medie 5800 lei/locuitor/an sau in jurul la 500 lei/locuitor/luna.

Reesind din media republica, trezeste suspiciuni cifra remitentelor. Specialistii locali, insa, cunosc destul de précis sumele, care intra in localitate, si nu numai prin transferuri bancare. Ei afirma, ca cifra relativ mica a remitentelor din ultimul timp se explica prin faptul, ca banii trimisi de dupa hotare sint investiti in localitate doar pentru intretinerea copiilor ramasi, batrinilor, iar economiile principale sint indreptate in cumparare si reparatii de apartamente in capitala, alte orase. In ultimii 3-4 ani in sat nu sa construit nici o casa, nici un satean, plecat peste hotare nu sa intors pentru a incepe o afacere.

Asa dar, ar fi corect sa vorbim despre un nivel de subexistenta, partial atenuata de roadele loturilor de pamint, pentru o cota semnificativa a localnicilor, iar pentru multi din cei ramasi – de posibilitati limitate de a apela catre facilitatile medicale, culturale, sportive, multe din ele situate in afara resedintei.

Ca consecinte, ramine sa fie dificil atit actul contribuirii financiare a satenilor la constructia sistemelor de infrastructura, cit si posibilitatea unei parti di ei de a achita integral viitoarele servicii, pe care doreste sa le ofere cetatenilor administratia publica locala.

Administratia locala si prioritatile ei

Infrastructura sociala a satului Bujor ramine a fi rudimentara. Localitatea nu dispune de sisteme de asigurare cu apa potabila, de canalizare, de gaz natural. Drumurile, in marea majoritate nu sunt acoperite nici cu pietris. Pe linga acestea, catre 2011, inceputul activitatii actualului consiliu local, majoritatea obiectelor sociale necesitau investitii capitale, reparatii curente.

Incepind cu 2011 si pîna in 2014 primaria asigura investitii de 2,2 mln lei in reparatia gradinitei de copii, 2 mln lei in reparatia Casei de Cultura, 2,4 mln lei constructia unui drum asfaltat, 1,12 mln lei reparaţia unui drum in “variantă albă” şi a două poduri, 0,2 mln lei in reparatia stadionului, 2,5 mln lei construcţia Centrului Medicilor de Familie Bujor, 1,515 mln lei in cadrul proiectului ,,Apartamente sociale,pentru tineri specialişti,, 0,3 mln lei in repararea primariei, renovari, 0,4 mln lei lucrări de topografie şi geodezie, proiectari. Total, in acesti ani consiliul local a investit in sfera socio-culturala a localitatii circa 12,629 mln lei din toate bugetele, sursele, proectele accesate.

Chiar daca sa efectuat o majorare brusca a investitiilor si valoarea lor pare intr’adevar impresionanta, necesitatile localitatii, insa, sint cu mult mai mari. Sistemul de apeduct si canalizare – 26,2 mln lei, asfaltarea unei portiuni de drum de 10 km – 42 mln lei, finalizarea reparatiei gradinitei – 2,7 mln lei, constructia, repararea podurilor – 0,75 mln lei, finalizarea reparatiei Casei de Cultura – 3,7 mln lei, amenajarea scuarului din centrul satului – 0,18 mln lei, reamenajarea unui edificiu in sala de sporturi – 3,7 mln lei, reparaţia locaţiei cabinetului stomatologic – 0,2 mln lei , reparaţia locaţiei serviciului salvării -0,5 mln lei, crerea şi amplasarea Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale – 3,0 mln lei . In general, necesitatile investitionale ale sferei sociale sint estimate la 96 mln lei. Bineinteles, necesitatile vitale, imediate necesita o suma mai mica, insa totusi, mult plecata peste 30 mln lei.

Pentru a acoperi aceste necesitati consiliul local dispune de 0,7 -1,2 mln lei anual, alocati din bugetul primariei, care, pentru anul 2015, constitue 2,47 mln lei. In conformitate cu legislatia in vigoare, primaria mai poate apela la un credit pe termen de piina la 1 an cu valoare de piina la 5% (0,12 mln lei ) din cifra bugetara si de un credit pe termen mai lung in valoare de 20% (0,5 mln lei ) din aceeasi cifra.

Evident, aceste posibilitati nu pot asigura facilitatile sociale in perspective apropiate, chiar si in mai indepartate.

Modificarea, incepind cu 01,01,2015, a principiilor de finantare a primariilor, conceput ca element al descentralizarii financiare, a contribuit la consolidarea autonomiei financiare a consiliului local . In primul rind, intr-o oarecere masura a diminuat dependenta politica a unitatilor administrative-teritoriale de nivelul intii de cele de nivelul doi. Doar partial, deoarece conducerea politicф continua sa detina pirghii influente de a facicita finantarea suplimentara a unei localitati sau alteea. In rindul doi, a fost lichidat mecanismul, ce frina elanul si cointeresarea autoritatilor locale de a majora veniturile proprii prin exploatarea mai eficienta a resurselor locale. Insa, chiar in formatul nou, bugetarea actuala nici pe departe nu asigura tempourile necesare a consolidarii infrastructurii sociale a satului.

Citeva concluzii din provincie

In timpul de fata cetatenii, consilierii locali, primarii, in mare majoritate, agreaza procesul descentralizarii, insa nu opteaza pentru o reforma teritorial-administrativa. Din mai multe considerente. Exista trista experienta a reformei precedente, in constiinta sociala déjà sint formulate ca prioritare asteptarile imbunataturii cit de cit a nivelului de trai, populatia economic activa si antreprenoriatul isi doresc, in primul rind, un mediu economic stimulatoriu, in sfirsit, majoritatea absoluta a populatiei nu cunoaste scopurile si beneficiile reformei. Invers, aceste reforme se concept de oameni ca noi incomoditati, noi costuri. Persista si un deficit critic de credibilitate fata de actuala clasa politica din punct de vedere a sinceritatii ei in raport cu scopurile reale ale reformelor.

Reforma si amprenta situatiei curente

Experienta europeana in implementarea reformelor de descentralizare, administrativ- teritoriale este déjà generalizata, sistematizata si legiferata. Exista insa specificul tarii si a momentului istoric concret, care, evident, intotdeuna se iau in calcul, pentru a nu risca cu succesul reformelor.

Pentru noi, posibil, cel mai important aspect, in acest sens, releva la experienta negativa a doua decenii de reforme pretinse in Republica Moldova si impactul lor deplorabil asupra nivelului de viata a populatiei. Este greu de imaginat, ca societatea este in asteptarea anume a reformei administrativ-teritoriale. Pentru succesul acestor reforme, se impun un sir de conditii obligatorii, reesite din starea reala a societatii. Nerespectarea lor pot produce o adevarata explozie sociala, cu consecinte dramatice pentru configuratia politica actuala.

Ramine o incertitudine si capacitatea actualului sistem politic moldovenesc, a formatiunilor politice autohtone, in primul rind, de a forma si asigura aceste conditii obligatorii si, in rindul doi, de a transpune obiectivele reformei adecvat necesitatilor si in varianta optima pentru tara.

Aceste temeri sint fondate si de modalitatea, stilul, procedeele, cu care au operat partidele proeuropene in ultimele alegeri - o parte mare a populatiei, in cazul populatiei rurale chiar foarte mare, covarsitoare, piina in present nu cunoaste si nu intelege esenta beneficiilor integrarii europene.

Atunci, este sau nu necesara si oportuna reforma descentralizarii si administrativ-teritoriala in Republica Moldova?

Exista prea multi indicatorii, care prezinta pentru reforma pericole majore. In acelasi timp, poate cel mai important obstacol in calea dezvoltarii republicii este statul supercentralizat, cu rudimente totalitare, cu incatusarea initiativei locale, cu o democratie de parchet, dirijata si utilizata in scopuri inclusiv private. Deacea reformarea administrarii publice locale trebue realizata, insa, exclusiv in pachet cu reformele politice, economice, sociale, care v-or fi intelese si sustinute de cetateni. Insotite de un trend socio-economic pozitiv. Descrierea situatiei in satul Bujor al raionului Hincesti confirma numai o asemenea abordare.

Este posibila in Moldova implementarea calitativa a acestei reforme? Istoria contemporana a Republicii Moldova de piina acum nu garanteaza asemenea ceva.

Cum nu este garantata piina in ziua de astazi securitatea informationala a statului si se tolereaza situatii, cind succesul reformelor noastre nationale, interesul nostru national este expus influentei masive si efective al intereselor nationale ale altor stat(e).

Valerii Condratiuc

Vicepresedintele raionului Hincesti

Gheorghe Coslet

Primarul satului Bujor, raionul Hincesti

№ 8(499) «Economist” 04,03,2015

Обсудить