Propunerile IDIS ”Viitorul” și Agenda Națională de Business cu privire la proiectul de modificare și completare a unor acte legislative referitoare la Politica fiscală, vamală și bugetară pentru anul 2016

1. Impozitul pe autovehicule

Este necesar de specificat expres faptul că acest impozit este al autorităților publice locale de nivelul I, primăriile și ale mun. Chișinăuși Bălți.

Legea trebuie să prevadă expres că min. 50% din veniturile din impozitul pentru autovehicul vor fi utilizate pentru întreținerea, reparația și construcția drumurilor locale și a străzilor. Recomandare: De concretizat modul de utilizare a banilor.

2. Raportări zilnice costisitoare și inutile pentru organul fiscal

Codul fiscal. Art. 8, alin (2), c3) să prezinte informaţii privind rulajele mijloacelor băneşti din rapoartele de închidere zilnică, emise de maşinile de casă şi de control, în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;

Este o măsură excesivă, cu impact nul pentru îmbunătățirea administrării fiscale. Guvernul obligă zilnic zeci de mii de agenți economici, care au sute de mii de puncte de vânzare să prezinte informații privind rulajele bănești. Aici menționăm că Inspectoratul Fiscal nu reușește să colecteze și să proceseze facturile de peste 100 mii lei, numărul cărora este incomparabil de mic, față de prevederea acestei norme. Este o măsură cu costuri enorme pentru agenții economici, imposibil de realizat de către Inspectoratul fiscal, cu impact nul asupra administrării fiscale. Recomandare: De exclus.

3. Obligativitatea reevaluării bunurilor imobiliare

Codul fiscal. Art. 8, alin (2), d1) să efectueze conform legii evaluarea şi reevaluarea bunurilor imobiliare în scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare;

Este o activitate improprie agenților economici. Reevaluarea este obligația organului Cadastral, iar prin acest amendament se propunere punerea unei poveri suplimentare pe agenții economici. Recomandare: De exclus și de fortificat capacitățile organului Cadastral pentru realizarea acestor sarcini.

4. De la ”metode indirecte” la terorizare directă

Codul fiscal. Art. 8, alin (2), d2) să declare şi să justifice, în modul şi forma stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat cu respectarea prevederilor prezentului cod, provenienţa mijloacelor financiare în cazul achiziţionării bunurilor imobiliare şi/sau mijloacelor de transport a căror valoare depăşeşte suma de 30 mii euro per unitate. Înregistrarea de stat şi/sau înmatricularea bunurilor imobiliare şi/sau mijloacelor de transport a căror valoare depăşeşte suma de 30 mii euro per unitate, fără prezentarea documentului ce confirmă declararea acestora la organele fiscale, nu se efectuează;

Metodele indirecte sunt un instrument oferit organului fiscal, pentru ai permite identificarea celor care comit evaziuni fiscale. Prin operarea acestei modificări, de la metode indirecte se trece la metode directe de control total al contribuabilului, prezumând că el este criminal și, obligându-l să-și demonstreze corectitudinea. Or, nu aceasta prevede norma legală care a instituit metodele indirecte. Organul fiscal dă dovadă de incapacitate de administrare fiscală și dorește să compenseze lipsa lor de profesionalism, prin ”criminalizarea” tuturor contribuabililor. Pe lângă aceasta, dorim să atenționam factorii decidenți că forța de muncă care lucrează peste hotarele țări este mai mare decât cea din interiorul țării. Mai mult de jumătate din consumul populației este asigurat de veniturile obținute înafara țării. La capitolul investiții capitale, ponderea veniturilor obținute înafara țării este de peste 80%. Această normă este una totalmente contra cetățenilor Moldovenii care muncesc peste hotarele țării și va descuraja puternic dorința lor de a investi în procurări de imobile în Moldova. Mai mult ca atât, în prezent, se atestă o scădere puternică a pieții imobiliare, iar această normă poate afecta și mai mult piața imobiliară din Moldova.

Recomandare: De acordat dreptul de evaluare și reevaluare a bunurilor imobile din contul bugetelor publice locale și altor surse ale autorităților publice centrale și locale (granturi, proiecte, etc.).

5. Discrepanțe între standardele contabile și noile norme fiscale la calcularea cursului valutar

Cod Fiscal. Art. 21. Alin (3). Punct 3`. Data tranzacţiei este considerată data reflectată în extrasul de cont al băncii, iar în alte cazuri data menţionată în documentele primare. În momentul expedierii mărfurilor, data tranzacţiei este considerată data menţionată în documentele de însoţire ale furnizorului, care trebuie să coincidă cu data transmiterii către agentul economic transportator, sau primirii de către reprezentantul cumpărătorului, indiferent de perioada în care a fost reflectată în contabilitate a părţilor contractante. Momentul transmiterii către agentul economic transportator al mărfurilor se consider trecerea în posesia cumpărătorului şi reprezintă data efectuării tranzacţiei.

Acest amendament creează discrepanțe între datele contabilității financiare și normele internaționale de trecere a dreptului de proprietate asupra mărfii conform condițiilor INCOTERMS și dreptul dat de Standardele Naționale de Contabilitate de a calcula obligațiile valutare la cursul indicat în declarațiile de import/export. Aplicare acestei norme va face imposibil stabilirea diferențelor dintre pierderile și veniturile reieșite din creșterea sau scăderea valutei dintre datele contabile și normele fiscale propuse de Guvern. Diferențele dintre standardele de contabilitate și norma fiscală impusă de guvern va provoca greșeli în calcul, amenzi nejustificate abuzuri din partea organelor de control și corupție. Ori legea garantează contribuabilului norme legale clare.

Recomandare: Propunem ca punctul 3 să aibă următoarea redacție: Data tranzacției este considerată data reflectată în extrasul de cont al băncii, iar în alte cazuri data menționată în documentele primare. Pentru marfa primită și/sau expediată data tranzacției este considerată dată menționată în documentele de însoțire ale furnizorului, stabilită conform standardelor contabile și politicilor contabile ale agentului economic.

6. Restricții la restituirea TVA

Cod Fiscal. Art. 101alin. (8) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional numai a subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al subiectului impozabil respectiv. Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari.”.

Cod Fiscal, Art. 1011, Alin (4) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional numai a subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al subiectului impozabil respectiv. Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari.”.

Prin acest amendament este limitat esențial dreptul agentului economic de a beneficia de restituirea TVA. Argumentul de bază invocat este lipsa de mijloace circulante în bugetul de stat. Or prin această normă, Guvernul intenționează să se crediteze la o dobândă avantajoasă de la agenții economicii, realizând anual economii de zeci de milioane de lei. Aceste sume for fi suportate de agenții economici care vor fi nevoiți să se crediteze la dobânzile de pe piață, însă vor primi ”compensații” de dobândă de la guvern în mărime cu mult mai mică, la nivelul ratei de refinanțare a băncilor comerciale.

În condiții de criză, Guvernul dorește să aplice o măsură de impunere indirectă agenților economici, care deja întâmpină dificultăți enorme în activitatea lor datorită poverii fiscale. Or posibilitățile de creditare ale guvernului la o rată mult mai mică, sunt cu mult mai mari decât ale agenților economici.

Această normă trebuie exclusă, pe motiv că este una total dăunătoare dezvoltării economice a țării.

Recomandare: De exclus.

7. Restricții la restituirea de TVA în cazul investițiilor capitale efectuate pe o perioadă lungă de timp

Cod Fiscal. Art. 102. Alin (3”) punct. 15.după cuvintele „pentru efectuarea investiţiilor (cheltuielilor) capitale” se introduce textul „şi investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) care sînt date în exploatare şi utilizate conform destinaţiei lor finale:”; se completează cu litera d) cu următorul cuprins: „d) pentru investiţiile (cheltuielile) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor), suplimentar se prezintă procesul-verbal de recepţie finală, extrasul documentului cadastral ce atestă înscrierea acestora în registrul bunurilor imobiliare;”;

Norma legală de trecerea în cont a TVA în cazul investițiilor capitale, care se desfășoară pe o perioadă lungă de timp(2 ani sau mai mulți) era una ambiguă. Însă modul în care Guvernul dorește să soluționeze această problemă este total în defavoarea agenților economici. Astfel, în cazul unei investiții de lungă durată, agentul economic nu va avea posibilitatea să-și treacă în cont TVA și va credita pe gratis guvernul, fapt ce îi va crește semnificativ costul investiției și va descuraja la maxim orice investiție în sectorul imobiliar.

Trecerea în cont a TVA trebuie să aibă loc atunci când agentul economic semnează procese verbale intermediare de predare-primire a lucrărilor.

Recomandare: De introdus un mecanism transparent de restituire a TVA pe tot parcursul procesului de investiții.

8. Obligarea agenților economici de a purta răspundere pentru acțiunile părților terțe

Cod fiscal. Art. 102. Alin (12) Nu se permite trecerea în cont a T.V.A. pentru mărfurile, serviciile, procurarea cărora nu a avut loc de facto, iar scopul documentării acesteia a fost diminuarea obligaţiei fiscale a T.V.A. şi/sau beneficierea de restituire a T.V.A.”.

Prin această normă, Guvernul obligă agenții economici să desfășoare activități improprii și îl obligă să poarte răspundere pentru acțiunile persoanelor terțe.

Astfel, agenții economici poartă răspundere de acțiunile partenerilor lor de afaceri (furnizorii) și de corectitudinea relațiilor lor cu bugetul de stat. Ei ar trebui să investigheze, să cunoască și să preîntâmpine posibilele acțiuni ilegale ale tuturor partenerilor lor, ar trebui să urmărească dacă au efectuat sau nu plăți către bugetul de stat. Or toate aceste acțiuni de investigație, urmărire și apreciere a legalității nu sunt activități ale unui agent economic, dar sunt obligații ale organelor fiscale, urmăririi penale, procuraturii, judecătoriilor, etc.

Recomandare: De exclus. Cazurile date se soluționează prin procedură generală de examinare în judecată.

9. Limitarea înlesnirilor fiscale la procurarea tehnicii agricole

Cod Fiscal. Art. 103. Alin (1). 271), textul „şi părţi ale acesteia de la poziţiile tarifare 8432, 8433 şi 8437” se înlocuiește cu textul „cu excepția părților acestora”;

Raționamentul economic al acestei măsuri nu este clar. Guvernul păstrează facilitățile fiscale pentru tehnica agricolă, însă le anulează pentru importul de piese de schimb. Or economia națională,de cele mai multe ori, este o economie de subzistență și supraviețuirea producătorilor agricoli are loc prin utilizarea la maxim a parcului existent și repararea acestuia. Această normă nu va facilita procurarea de tehnică nouă, dar va fi o povară fiscală suplimentară și inechitabilă, având efecte negative asupra celor mai vulnerabili agenți economici.

În mod imperativ, este necesar de anulat această normă, care are toate elementele de coruptibilitate și lobby deschis pentru importatorii de tehnică agricolă. Recomandare: De exclus.

10. Restricții la restituirea accizelor

Cod fiscal. Art. 125. Alin (5) Restituirea accizelor conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional numai a subiectului impunerii, care dispune de decizie de restituire a accizelor, iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impunerii, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al subiectului impunerii respectiv. Se interzice restituirea accizelor în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impunerii, care dispune de decizie de restituire a accizelor, inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari.

Este o restricție similară cu cea de restituire TVA, care va permite Guvernului să se crediteze de la agenții economici, prin urmare, este necesar de anulat această normă. Recomandare: De exclus.

11. Majorări nejustificate ale accizelor la importul de autoturisme

Cod Fiscal. Anexa 2 la Titlul IV. Cota accizelor la importul mijloacelor de transport. Guvernul propune majorarea cotei accizelor cu 10-11% în Euro.

Există o politică de ajustare a accizelor la rata inflației și ele se efectuează și în actuala politică fiscală. În acest sens, rata de indexare constituie 11%, aceasta, însă se referă la accizele achitate în lei. Iar la importul de autoturisme plata accizelor se calculează în EURO. În condiția unei deprecieri considerabile a valutei naționale, calculate în lei, accizele la importul de autoturisme deja au înregistrat o creștere de 35%. Prin urmare, este irațională majorarea acestor accize în condițiile unei diminuării a vânzărilor de autoturisme.

Pe termen scurt, este necesar de înghețat majorarea de accize la autoturisme, iar pe termen mediu este necesar anulare lor și introducerea TVA la importul de autoturisme.

Mai mult ca atât, sistemul actual de impozitare este în defavoarea păturilor cu venituri reduse, deoarece cota accizelor la importul de mași ieftine poate ajunge șipână la 100% din valoarea autoturismului, pe când la automobilele de lux, cota accizelor este de circa 10% sau de circa 10 ori mai puțin.

Recomandare: De menținut sau de redus cota actuală a accizelor la importul de autoturisme.

12. Tertip de efectuare la nesfârșit a investigațiilor

Codul Fiscal. Art. 22614, Alin.(8) se completează în final cu fraza „În cazul necesităţii obţinerii de la terţi a unor documente, informaţii, explicaţii şi/sau probe suplimentare, termenul de 45 de zile se suspendă de la momentul solicitării de la terţi a unor documente, informaţii, explicaţii şi/sau probe suplimentare. După încetarea condiţiilor care a generat suspendarea, verificarea fiscală prealabilă va fi reluată.

Introducerea termenului de 45 de zile a avut drept scop protecția contribuabilului de posibilele abuzuri din partea organelor fiscale. Orice control trebuie să fie efectuat pe o durată de timp determinată și rezonabilă, și nu poate dura la nesfârșit. Prin această normă, Guvernul creează toate condițiile ca ”hărțuirea” unor contribuabil să aibă loc la nesfârșit.

Dacă termenul de 45 de zile este insuficient, atunci Guvernul trebuie să vină cu argumentarea necesară și să solicite majorarea termenului. Însă nu trebuie să existe formulări care să permită efectuarea controalelor pe o durată de timp nedeterminată.

Această normă trebuie anulată, sau dacă există argumentarea necesară de majorat termenul pe o perioadă rezonabilă, sau să existe prevederea, că în cazuri deosebite perioada de 45 de zile, poate fi prelungită cu maxim încă 45 de zile. Dar aceste excepții, trebuie să fie clar specificate în lege.

Recomandare: De prevăzut expres cazurile specifice de prelungire a termenului de examinare și de specificat expres în lege că termenul suplimentar nu poate depăși în sumă 45 zile.

13. Ambiguitate și coruptibilitate în pedepsirea datornicilor la bugetul de stat, prin interdicția de a părăsi țara

Codul Fiscal. „Articolul 2301. Interdicţia de a părăsi ţara (1) În cazul admiterii restanţei la bugetul public naţional în sumă de 100 000 lei de către persoane juridice şi în sumă de 5 000 lei de către persoane fizice, organul fiscal este în drept de a aplica interdicţia de a părăsi ţara faţă de persoana fizică-cetăţean şi faţă de conducătorul /administratorul /persoana cu funcţie de răspundere a persoanei juridice, precum şi a persoanei fizice care practică activitatea de întreprinzător sau oricărei alte entităţi ce a admis restanţe faţă de bugetul public naţional.

Este clară intenția Guvernul de a urmări orice restanță la buget, mai ales în condiția în care aceste restanțe deja depășesc cu mult suma de 500 mil lei. Mecanismul de aplicare, însă, este unul vag, care lasă loc de interpretări și are riscuri înalte de coruptibilitate. Legea oferă un drept organului fiscal, și este la discreția inspectorului fiscal dacă va aplica sau nu interdicția. Însă, nu este clar din ce moment poate fi aplicată interdicția.

Considerăm că legea trebuie să fie exactă pentru astfel de cazuri, să indice expres că, dacă din momentul informării contribuabilului despre existența unor datorii fiscale, el nu le stinge în termen de 6 luni, atunci organul fiscal aplică interdicția pentru părăsirea țării.

Din experiența companiilor de colectare a datoriilor, 80% din datornici preferă să-și achite datoriile în momentul în care sunt informați de existența și valoarea datoriei, dar și consecințele neachitării ei.

Recomandare: O normă prematură, însă dacă se decide păstrarea ei, trebuie să fie descrise procedurile exacte de aplicare, astfel încât să nu existe posibilități de interpretare pentru organul fiscal.

14. Prelungirea nejustificată cu 40% a termenului de examinare a contestațiilor de la 30 la 42 de zile

Codul fiscal. Art. 270. Alin. (1), după textul „30 de zile”, în ambele cazuri, se introduce cuvântul „lucrătoare”

Prin acest tertip, Guvernul prelungește termenul de oferire a unui răspuns cu 40% sau cu 12 zile. Este o prelungire nejustificată, în defavoarea agenților economici și trebuie anulată.

Recomandare: Pentru toate termenele până la 10 zile să fie specifica ”zile lucrătoare”, iar pentru termenele de peste 10 zile să fie specificat ”zile calendaristice”.

15. Anularea nejustificată a posibilității de predare în bază de patentă de întreprinzător

Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Anexa. Pozițiile 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16, se exclud.

Scopul patentei de întreprinzători este de a ușura activitatea liberilor profesioniști. Statul trebuie să încurajeze auto-angajarea cetățenilor prin oferirea unor proceduri simplificate de desfășurare a afacerilor. Argumentele invocate de Inspectoratul fiscal nu sunt pertinente. Patenta doar reglementează relațiile fiscale dintre profesor și stat. Restul cerințelor profesionale sunt reglementate de alte legi și nu depind de forma organizatorico-juridica a persoane care prestează serviciile. Deținătorul de patente achită toate plățile în bugetul public național și nu pot fi incriminați de evaziune fiscală. Persoanele juridice nu pot activa în bază de patent, însă legea clar reglementează cum ei pot întreține relații juridice cu profesori deținători de patente. Recomandare: De exclus și permis în continuare profesorilor să-și desfășoare activitatea didactică în baza patentelor de întreprinzători.

16. Producătorilor de lapte să li se ofere aceleași facilități ca și procesatorilor de lapte

Codul fiscal. Art. 101. Alin (3). Va avea următoarea redacție. Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate de către întreprinderile ce produc pâine şi produse de panificaţie şi întreprinderile ce produc sau prelucrează lapte şi produc produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările de pâine, produse de panificaţie, lapte şi produse lactate, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile.

Producerea laptelui este un proces tehnologic complex similar cu procesarea laptelui. Costurile aferente procesului de producție sunt foarte ridicate și din aceste considerente producătorii de lapte trebuie să fie tratați la fel ca și procesatorii de lapte. Tratarea discriminatorie a producătorilor de lapte nu încurajează dezvoltarea acestei ramuri, iar întreprinderile de procesare în lipsa materiei prime tot mai mult se orientează spre utilizarea laptelui praf de import.

Recomandare: Producătorii de lapte să fie tratați în mod egal cu procesatorii de lapte.

17. Anularea limitărilor nejustificate a deducerilor de cheltuieli și trecerea în cont a

TVA

Cod fiscal. Art. 24, (4`) Prin derogare de la prevederile prezentului articol, ale articolelor 26 şi 27, deducerea uzurii şi cheltuielilor pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, deductibile conform prezentului titlu, se permite doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, inclusiv sediul central al acestuia.

Art. 102. (11) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, se trece în cont doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, inclusiv sediul central al acestuia. Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia mai mult de un singur autoturism folosit de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova nu se trece în cont şi se raportează la consumuri sau la cheltuieli.

Actuala normă fiscală limitează agenții economici în desfășurarea activităților curente, prin limitarea impusă la deducerea cheltuielilor suportate și trecerea în cont a TVA. Astfel agenții economici indiferent de mărimea și complexitatea afacerilor au dreptul doar la un sigur autoturism de serviciu pentru fiecare subdiviziune. Insistăm pe excluderea acestor două articole, deoarece cheltuielile suportate asupra autoturismelor sunt cheltuieli ordinare pentru afacerea de întreprinzător, iar restricțiile date limitează buna desfășurarea a activității de întreprinzător și creează premise de corupție.

Recomandare: Anularea Art. 24(4`) și Art. 102 (11) din codul fiscal.

18. Scutirea de TVA la importul de piese de schimb pentru autovehicule care efectuează transportul de mărfuri și călători

În scopul susținerii ramurii de transport și creșterea securității la trafic propunem ca importul de piese de schimb pentru autovehiculele care transportă mărfuri și pasageri să fie scutite de TVA. Lucrul acesta va crește calitatea serviciilor de transport și competitivitatea companiilor autohtone pe piața internă și externă.

Recomandare: De adăugat la Art. 103 din Codul Fiscal un punct nou 24`` cu următorul conținut: ”părțile și accesoriile de la poziția 8708”.

19. Introducerea taxei pentru iluminatul public la nivel local

Codul Fiscal. Se modifică articolele 289, 290, 291, 293,297, 298 și Anexa la Titlul VII a Taxelor locale, prin introducerea taxei pentru iluminatul stradal.

Actualmente Codul fiscal nu conține o astfel de taxă, însă instituirea ei constituie o necesitate pentru autoritățile administrației publice locale. Potrivit art.4 alin.(1) lit.d) din legea privind descentralizarea administrativă nr.435/2006, construcţia, întreţinerea şi iluminarea străzilor şi drumurilor publice locale se includ în domeniile proprii de activitate pentru autorităţile publice locale de nivelul întâi. Astfel, cunoaștem mai multe exemple în țară când APL I au înființat Întreprinderi Municipale, care prestează serviciul de iluminat public locuitorilor unei sau mai multor unități administrativ teritoriale (ÎM Ermoclia, Popeasca, Feștelița din r. Ștefan Vodă; Tătărăuca Veche din r. Soroca etc.). Însă acestea nu pot stabili și percepe taxa pentru iluminatul public, fiind nevoite să includă acest serviciu public în taxa pentru salubrizare. Potrivit deciziilor APL unde există un asemenea serviciu public, beneficiarii, care își au adresa declarată ca domiciliu pe străzile iluminate, în continuare numiți beneficiari direcți, achită lunar taxa locală pentru salubrizare, în lei de persoană, iar beneficiarii, care își au adresa declarată ca domiciliu pe alte străzi decât cele iluminate, în continuare numiți beneficiari indirecți, achită anual taxa locală pentru salubrizare, în lei de persoană.

Este necesar de a menționa faptul că organizarea și prestarea acestor servicii publice comunităților locale, mai ales lansarea unui serviciu comun în câteva localități (Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată, implementat de Guvernul RM cu asistenţa PNUD, UN Women şi cu susţinerea financiară a Guvernului Suediei), se înscrie în principiul descentralizării serviciilor publice, prevăzut în art.3 din legea privind administrația publică locală nr.436/2006 și în reforma descentralizării serviciilor publice, prevăzute de Strategia națională de descentralizare, aprobată prin legea nr.68/2012. Or, obiectivul de bază pentru descentralizarea serviciilor constă în sporirea capacităţilor autorităţilor locale de a administra treburile publice şi de a presta servicii locale accesibile şi de calitate tuturor oamenilor.

De remarcat, că taxa locală pentru iluminatul public este aplicată în mai multe țări europene, un exemplu elocvent fiind Romania, care are și o lege specială în acest sens - legea serviciului de iluminat public nr.230/2006.

Recomandare: Introducerea taxei pentru iluminatul stradal

Обсудить

Другие материалы рубрики