ALEGERILE PARLAMENTARE 2021. ASPECTELE  REFLEXIVE ALE UNIRII ȘI CEA DE A DOUA REPUBLICĂ.

Nu fără știrea Guvernului român, consilieri români - Dan Dungaciu, Doru Dendiu, Doru Petruți, Cristian Tabără, în  diferite  perioade, au  asigurat vivacitatea  HAOSULUI  DIRIJAT din Moldova.

1. DOCTRINE ȘI CONCEPȚII DE IMPACT

Spaţiul informaţional - politic al Moldovei este survolat de mai multe doctrine și concepţii de impact, proporţional antagoniste. Acestea au un efect de supralicitare informaţională a populaţiei, care inducagramarepolitică,prin blocarea percepţiei la maselelargi de alegători. Ca urmare ne întăreşte ideea că Moldova este un teritoriude aplicație a ,,haosului dirijat,, de centrele de influiență externe.Multitudinea de doctrine şi teorii de impact ce urmează mai jos confirmă ideea de mai sus.

Statalismul vizavi planul Kozak.

Conceptul statalist al unor partide şi ONG-ri este activat mai mult pe filiera estică, ca metodă de contrabalansare a conceptului unionist şi se regăseşte conceptual în prevederile planului Kozak. Centrul de influenţă estic menţine segmentul statalist în stare semi-activă şi capacitate redusă de reacţie. Fortificarea stataliştilor, pe parcursul ultimilor 10 ani, ca concepţie şi putere real combativă, nu a avut loc. Acest fapt denotă un aranjament regional - strategic culisat de unele forţe geopolitice est - west. Statutul politic actual al R. Moldova, pe lângă republică parlamentară - de jure, poate fi determinat ca unul de, neooligarhat poliţienesc. - de facto.

Este greşit să afirmăm că guvernarea Voronin a fost una rusofilă şi românofobă., dimpotrivă V. Voronin cel mai bine a balansat pe filiera RO - RU şi dacă nu ar fi avut pretenţii dictatorial - oligarhice, fără exagerare se poate spune, că guvernarea lui ar fi supravieţuit şi după 2009. Abdicarea lui V. Voronin a fost un aranjament mai mult al Westului, dar coordonat cu Estul[1]. Conceptul statalismului populist în următoarea perspectivă politică riscă o criză, asemeni unioniştilor în 2016, prin persoanele politice ce compromit conceptul statalităţii. Cu atât mai mult că doctrina statalistă nu poate fi realizată în condiţiile statului neooligarhic- poliţienesc. Situaţia pe care a format-o, în urma uzurpării puterii după 7 aprilie 2009, de către aşa numitul bloc AEI- I, II şi III este una ce aduce la diferite blocaje geoeconomice şi geopolitice. SUA şi UE, odată scăpând de regimul comunist din Moldova, nu au accelerat ritmul integrării Moldovei în UE sau NATO, dar au convenit la ritmul propus de Kremlin. Astfel UE şi SUA către anul 2017 sau pomenit cu un regim oligarhic conformist Westului, dar suzeran Estului. Şi în acest format nu putem afirma că noul regim de guvernare este unul statalist, dar nici unionist. Este un regim al clanurilor oligarhice. Ambele doctrine, cea unionistă ca şi cea statalistă, se excită reciproc în scopul divizării societăţii, propunând adepţilor săi iluzii despre un viitor luminos în Est sau în West. Ambele doctrine reprezintă un tandem şi nu pot exista una fără alta. Realitatea fiind una simplă, cetăţenii dezorientaţi sunt mai uşor manipulaţi în jocurile politice interne. Ambele doctrine aservesc interesele unor grupări interlope din interior, cu finanţare din exterior. Ambele sunt născute cu handicap şi artificial menţinute. În condiţiile statului ex- oligarhic poliţienesc Unirea sau Statalitatea sunt imposibile. Republica Moldova și Constituția 1994 nu are viitor în contextul dialecticii etnice, istorice şi culturale a Moldovei. Deci este o formă temporară a unui stat în tranziţie. O parte a intelectualilor moldoveni sunt convinşi, pe buna dreptate, că Unirea merită să fie efectuată pentru a scăpa de dictatura oligarhică şi clasa politică coruptă, dar există riscul declanşării de către neooligarhismul socialist, a unui război civil şi chiar regional. Ca urmare nu rămâne decât calea democratică, cea a alegerilor parlamentare pentru o nouă doctrină politică, а celei de a Doua Republici Moldova, în perspectiva după 2025.

 

Unionismul pan-moldovenesc.

Unionismul moldovenesc ca parte componentă a doctrinei stataliste, este un instrument de presiune doctrinară asupra României, care este activat, atunci când România încearcă să se expună activ pe filiera internă a Moldovei. Unionismul pan-moldovenesc prevede unirea Moldovei de pe ambele maluri a Prutului şi separarea de România. Serveşte drept mecanism de rezervă a declanşării dezordinelor României.

Separatismul regional intern.

Separatismul regional - intern este un concept estic de balansare a mișcării unioniste 2012 (2018) și prevede destrămarea Moldovei în mai multe regiuni etno- politice, în cazul unirii voluntariste cu România. Poate fi activat de factorul geopolitic din EST, oricând va apare necesitatea de a forma un nou anclav şi zonă de conflict interetnic[2].

Conceptul aderării  la Uniunea Europeană.

Concepţia aderării la UE apare pe fundalul decăderii guvernării comuniste din 2009 şi sincera dorinţă a UE de a scăpa de această guvernare, la hotarele sale estice. Cu toate acestea nici Moldova nici UE nu erau pregătite pentru această integrare. Conceptul UE fiind folosit de unionişti şi de partidele de dreapta, către anul 2016 a fost complet compromis de corupţia masivă a guvernărilor liberale. Mai mult ca atât Moldova este obligată să parcurgă, cartea verde, fără excepţii. Pe fonul crizei economice şi demografice a populaţiei din UE, numărul adepţilor integrării în UE, către anul 2016 a scăzut. Cu toate acestea UE rămâne a fi atractivă pentru gasterbaiterii moldoveni, care sunt reprezentaţi egal şi în Uniunea Vamală Estică.

Conceptul aderării  la Uniunea Vamală Estică.

Concepţia aderării la Uniunea Vamala Estică apare ca antipodul aderării la UE şi aserveşte mai mult interesele politice a partidelor local - populiste de stânga, care nefiind coparticipante la actul de guvernare nu au posibilităţi reale de a efectua schimbări esenţiale pe acest vector. Cu toate acestea unele întreprinderi, care aparţin elitei politice de stânga din Moldova, sunt integrate în UVE, iar unii politicieni ce promovează ideile UE îşi dezvoltă afaceri de succes în UVE, pe căi particulare.

Rusofilia şi românofilia[3] (problema lingvistică).

Sunt două curente ideologice, care se excită şi se irită reciproc. Ca mecanism social ele funcţionează în tandem, iar activizarea unei prevede excitarea automată a celeilalte. Din punct de vedere al psihologiei sociale reflectă infantilismul etno- genetic fixat pe delegarea unor funcţii existenţiale către naţiuni mai „ortomane[4] şi virile. Ambele curente ideologice transferă activismul social al moldovenilor din spaţiul fizic în cel virtual, afectează grav identitatea moldovenilor şi tendinţa la statalitate autentică, ca produs al efortului social propriu.

 

2. DISCREPANȚELE CONTEMPORANE ALE UNIRII.

Unul din somitățile doctrinei lumii multipolare Aleksandr Dughin este formatorul politicii și geopoliticii contemporane ruse. Acesta pune în evidență o noutate neaștepțată pentru cititori și nu văd de ce nu am lua act de afirmațiile celui mai important și mai influent geopolitician, care în cartea sa ,,Bazele Geopoliticii", publicată în anul 2011 și în România, ne vorbește despre DACI și despre unirea Moldovei cu România. Totodată și despre  Imperiul Eurasiatic din care, zice el, și noi ar trebui să facem parte! ,,Eu propun să luăm partea care ne convine, respectiv recunoașterea identității comune a moldovenilor și românilor și necesitatea Unirii. Atât, ne poate fi de folos,,.

Aleksandr Dughin  despre România, Moldova și Axa Berlin-Moscova. „România şi Moldova reprezintă două părţi ale unei regiuni geopolitice unice, populată de un etnos ortodox unitar – urmaşii dacilor care vorbesc o limbă din grupa romanică şi care au acumulat într-o mare măsură, elementele culturale, lingvistice şi rasiale din anturajul slav. Din punctul de vedere al geopoliticii, integrarea României şi a Republicii Moldova este iminentă, dar Moscova trebuie să se străduiască să înfăptuiască această unificare în interesele sale, pentru a include acest spaţiu în zona unde deţine controlul strategic nemijlocit. Cultura României reprezintă în ansamblu modelul tipic ortodox care uneşte direct aceste pământuri cu Eurasia. Singurul obstacol pentru a integra definitiv aceste pământuri în Rusia îl constituie factorul lingvistic şi apropierea geopolitică de regiunile catolice. Pe lângă toate acestea, în vestul României, în Banat, este semnificativ procentul ungurilor-catolici şi al românilor-uniaţi. Prin România, Republica Moldova şi Ucraina Centrală trece o fâşie neîntreruptă, populată de popoare ortodoxe, care uneşte pământurile Rusiei cu Serbia, avanpostul Eurasiei în Balcani. Este în interesul Eurasiei ca acest ţinut să se transforme într-o regiune strategică şi culturală unitară – de fapt într-o singură ţară. Aceasta înseamnă ca tocmai Moscova să fie iniţiatoarea integrării moldo-române; pusă de la bun început sub semnul ortodox şi eurasiatic. Totodată, este important ca enclava ortodoxă românească, din răsărit, şi din apus, să unească popoarele ortodoxe slave – ucrainenii şi sârbii -, asigurând în felul acesta continuitatea integrării teritoriale, bazată nu atât pe particularităţile etnice, cât pe cele confesionale şi pe înrudirea culturală. Totodată, un asemenea „bloc ortodox”, de la Nistru până în Muntenegru, în centrul căruia trebuie să se afle România unificată, trebuie să se formeze în colaborare cu Berlinul, căruia i se oferă partea cea mai de vest a Europei Centrale, din Prusia, prin Cehia şi Slovacia, spre Ungaria şi Austria, apoi spre Croaţia, până la Marea Adriatică. Dacă adăugăm la toate acestea extremitatea de răsărit a Poloniei şi a Prusiei răsăritene, care mai spre nord îi revine Germaniei, atunci continuarea firească a Rusiei spre vest, în regiunea balcanică, va fi logică şi acceptabilă, nu va încălca echilibrul geopolitice ale Europei Centrale care, din punct de vedere geopolitic, aparţine sferei de influenţă a Germaniei,,.

3. FRUSTRAREA  ȘI  TRANSFERUL  UNIRII ÎN  SPAȚIUL  ILUZIILOR  REFLEXIVE.

Folosind teoria jocurilor  reflexive de  V. Lefevre  pentru actul Unirii obținem

România. Ordinea importanței statelor - Rusia, SUA,  Germania, Franța, Anglia,.

În următorul graf se elimină Anglia, ca fiind mai puțin importantă

Iar acest graf îl descompunem deja și pentru el găsim polinomul

a+ebc

și formula diagonală

 

 

 

(a)(b)(c)(e)

 

(a)+(ebc)

 

(a+ebc)

 

 

 

Iar ecuația pentru RO va fi

a+ebc

 

România va solicita SUA, DE, FR  alianță și politică activă pe întrebarea Unirii.  Rusia va păstra libera alegere și va cere respectarea unui statut - guo de la tripla alianță. Tripla alianță nu va fi încântată de ințiativa Unirii și cedării în fața RU, care va solicita neutralitate de la RO. Respectiv cheile Unirii se află la Moscova. Efortul diplomatic și geopolitic de viitor al Ro trebuie îndreptat spre RU. Situația la moment fiind incertă. Ro și Ru nu au o diplomație reciprocă activă. Ro fiind restrânșă în libera alegere de alianțele în cadrul UE și NATO. Astfel RU  îi aparține libera alegere în soluționarea Unirii.

Ecuația finală pentru Rusia  a=1+ebc=1. Pentru România- 0=a+ebc=0.

 

Matricea politică (activă (1)-pasivă (0)).

 

RO

RU

SUA

DE

EN

FR

UA

TR

MD

HU

BG

RO

 

1

1

1

1

1

1

0

1

0

0

RU

1

 

1

1

1

1

1

1

1

1

1

SUA

1

1

 

1

1

1

1

1

1

1

1

DE

1

1

1

 

1

1

1

1

1

1

1

EN

1

1

1

1

 

1

1

1

0

0

0

FR

1

0

1

1

1

 

1

0

0

0

0

UA

1

1

1

1

1

1

 

1

0

1

0

TR

0

1

1

1

1

1

1

 

1

0

1

MD

1

1

0

0

0

0

1

0

 

0

0

HU

0

0

1

1

1

1

1

0

0

 

0

BG

1

1

1

1

0

0

0

1

0

0

 

Rosu conflict. Verde- aliantă, Albastru neutraliate.

Matricea politică, (activă (1)-pasivă (0)).

 

RO

RU

SUA

DE

EN

FR

UA

TR

MD

HU

BG

RO

 

1

1

1

1

1

1

0

1

0

0

Matricea relații.  (alainta(1)- conflict (0)).

 

RO

RU

SUA

DE

EN

FR

UA

TR

MD

HU

BG

RO

 

0

1

1

1

1

0

0

1

0

0

RU

0

 

0

0

0

0

0

1

1

1

1

SUA

1

0

 

1

1

1

1

1

1

1

1

DE

1

0

1

 

1

1

1

1

1

1

1

EN

1

1

1

1

 

1

1

1

0

0

0

FR

1

1

0

0

1

 

0

1

0

0

0

UA

0

0

1

1

1

1

 

0

0

0

0

TR

0

1

1

1

1

1

0

 

0

0

0

MD

0

1

0

1

1

0

1

1

 

0

0

HU

0

1

1

1

1

1

1

1

1

 

1

BG

0

1

1

1

1

1

1

0

1

1

 

Rosu conflict. Verde- aliantă, Albastru neutraliate.

Matricea relații ( alainta(1)- conflict (0)).

 

RO

RU

SUA

DE

EN

FR

UA

TR

MD

HU

BG

RO

 

0

1

1

1

1

0

0

1

0

0

Rosu conflict. Verde- aliantă, Albastru neutraliate.

Folosind binomul conținut - culoare descifrăm  ușor în continuare  relațiile  dintre state.

Exemplu1 1. România. Matricea politică.

Cu Rusia  va duce o politică activă în stare de conflict. Cu SUA, DE, EN, FR, UA, MD va duce o politică activă și va cere susținere. Cu Ua, Un, Bg va duce   o politică pasivă și se va afla în stare de conflict.

Exemplul 2. Romania. Matricea relații.

Cu Rusia, Ua nu va face alianță și se va afla în conflict. Cu SUA, DE, EN, FR va face  alianță și va  cere susținere. Cu UA  nu va face alianță și se va afla în conflict. Cu TU nu va face alianță și va cere neutralitate.. Cu Hu, Bg nu va face alianță și se va afla în conflict.

În continuare pentru fiecare țară poate fi extras șirul semantic al politicii sale externe.

4. ARGUMENTE  CARE  ÎNDEPĂRTEAZĂ  MAREA  UNIRE.

Prin această publicație autorul declară că gândirea politică  de pe ambele maluri ale Prutului are o sarcină deosebită privind acest spațiu pentru conceptul Unirii.

Pe lângă faptul că Rusia pe parcursul a peste 200 ani a recunoscut la diferite nivele eroarea geopolitică de la 1812, întrebarea Basarabiei rămâne temă de discuții aprinse după culisele geopoliticii mondiale. Cititorii îmi vor pune întrebarea, este oare posibilă Unirea mult râvnită de unii și nedorită de alții?  Ca și psiholog și geograf militar am răspuns deja intr-una din publicațiile mele: Unirea va loc în jurul anului 2078 ca urmare a dialecticii istorice și legilor psihologiei sociale.

Viziunea mea unionistă, dar pragmatică, pornește de la faptul că Republica Moldova este un stat eșuat. Eșuat  prin stagnarea propriei gândiri politice critice.

Pe de altă parte Unirea nu poate fi desfășurată în anii următori și chiar următoarele decenii din următoarele motive, care în mod direct depind de voința politică și geopolitică a României.

1. România posedă o știință geopolitică aflată în aservirea Marilor Puteri. Unicele centre, unde Geopolitica reflectă contemporaneitatea sunt instituțiile militare de învățământ din România, care formează tezaurul  științific al geopoliticii române, însă nu este valorificat, datorită conjuncturii politice existente.

2. România nu posedă un proiect al Unirii bine structurat și argumentat la nivel de ONU și UE, pe segment economic în primul rând, militar, politic, dreptului internațional și diplomatic.

 Și în acest context pot aminti că V. Putin în ajunul forumului economic din Orientul Îndepărtat,  a susţinut un interviu la 09.02.2016  pentru holdingului informaţional Bloomberg în cadrul căruia a răspuns la întrebări cu privire la teritoriile disputate, soarta monedei euro și a cursului de schimb rubla cu privire la știința și relația cu președintele Statelor Unite. "Noi nu vorbim despre nici un fel de schimb, sau vânzare. Este vorba de găsirea unei soluții, în care nici una dintre părți, nu se va simți nici învins sau a pierde " a spus președintele rus. "Dacă cineva vrea să revizuiască rezultatele celui de al doilea Război Mondial, să încercăm să discutăm acest subiect. Dar, atunci este necesar să se discute nu numai despre Kaliningrad, dar şi despre regiunile estice ale Germaniei, despre Lvov, care a fost parte a Poloniei. Acolo au implicaţii Ungaria și România. Dacă cineva doreşte să deschidă cutia Pandorei și să lucreze cu ea, n-au decât să ia steagul în mână şi înceapă  aceste discuţii, ".

  1. Declaraţia ambasadorului SUA J. Pettit de ziua independenţei a Moldovei (27 august 2016), precum că “Moldova este un stat independent, Moldova nu este România, ea îşi are istoria sa şi are provocările sale, printre care aspectul multinaţional şi problema Transnistreană, care poate fi soluţionată prin acordarea unui “statut special”. Este un semnal vădit că SUA nu este cointeresată în revizuirea hotarelor în zona de influenţă rusă, fiind conştientă că aceasta va aduce la reviziunea hotarelor europene, cu un impact imprevizibil pentru România şi alte ţări west - europene. Cuvintele ambasadorului în scurt timp sunt confirmate de secretarul general adjunct NATO Alexander Verşbow la Bucureşti (29.06.2016) Moldova şi România au legături istorice tradiţionale, şi fiecare din ele trebuie să fie determinante în soarta personală”. În continuare  J. Petit ambasadorul SUA la Chişinău, la 29 august 2017, reconfirmă poziţia diplomaţiei SUA privitor la suveranitatea si independenţa Republicii Moldova în limita hotarelor existente şi recunoscute, iar unirea cu România pentru integrarea cu UE, nu va rezolva problemele interne existente. Moldova este o naţiune aparte cu istoria sa.
  2. Proiectul ,,Centenarul 2018,, în fond este  o joc reflexiv al geopoliticii ruse, ce ține de realizarea și menținerea  haosului dirijat  în  regiune, ba chiar nu mă tem să scriu desfășurat în deplină concordanță cu aplicațiile reflexive ruse.

Nu fără știrea Guvernului român, consilieri români - Dan Dungaciu, Doru Dendiu, Doru Petruți, Cristian Tabără, în  diferite  perioade, au  asigurat vivacitatea  HAOSULUI  DIRIJAT din Moldova.

Implicarea acestor analiști și scenariști politici, în consolidarea oligarhismului moldovenesc, fie și pe căi particulare, au  îndepărtat substanțial Unirea ca eveniment geopolitic, totodată jucând volens-nolens jocul reflexiv în favoarea geopoliticii și diplomației ruse. Bomondul politic din România a adus prin aceasta un prejudiciu substanțial relațiilor dintre Republica Moldova și România, versus doctrina unionismului.  Iar implicarea analiștilor numiți în afacerile interne din Republica Moldova au o defavoare acerbă apropierii autentice dintre ambele maluri ale Prutului. Putem rosti și mai încrezut că aceste persoane au făcut jocul reflexiv al general - loc. Vladimir Lepski (GRU), teoretician de vază în tehnologiile sociale și geopolitice ruse.  Unirea nu poate fi un proiect viabil, în condițiile când în România se face jocul reflexiv al Rusiei, pe această întrebare.

6. Mișcarea unionistă din Basarabia contemporană este un segment din jocul reflexiv al Moscovei, iar unele partide locale (PSRM, PCRM, unioniste) în mod direct participă la scenariile subversive. Anexarea Crimeei în 2016 a avut loc nu fără participarea partidelor ,,unioniste,, din R. Moldova, care au sustras atenția opiniei publice mondiale prin formarea unui centru de încordare politică regională în R. Moldova din acea perioadă.

7. Mișcarea statalistă din Moldova de asemenea este o parte a scenariului reflexiv estic, care se alimentează din politicele antiunioniste, bine documentate la subiect.

8. Guvernul actual al României nu este capabil să efectueze Unirea și a lăsat aceasta pe umerii și  simțul patriotic al cetățenilor entuziasmați doar de idee, știut fiind faptul că opiniile particulare a cetățenilor nu constituie un element plauzibil al geopoliticii, diplomației și politicii ONU și UE.

5. REPUBLICA UNIRII

  1. Moldova are nevoie de un Proiect al Unirii promovat de politicianul Sergiu Mocanu, lipsit de emoții, pragmatc, unicul unionist credibil din Republica Moldova, care întelege tehnologia și calea anevoasă a Unirii.
  2. Și în sfârșit cel mai important moment al Marii UNIRII il constitue abolirea  Acordului de la  București 1812, Akkerman 1826, Conferința de Pace de la Paris din 1919, Acordul de la München 1938, Pactul Molotov- Ribentropp 1939, Conferinta de la Teheran 1943, Conferinta Ialta 1945 și în final Acordurile de la Helsinchi 1975. ,,Precedentul Putin,, versus Crimeea și Donbass induce conștientizarea că Acordul de la  Helsinchi 1975 a falimentat, la fel ca si Liga Națiunilor și Tratatul de la Versailles 1919 (la fel ca și alte acorduri enunțate mai sus). Fără îndoieală că aceste Acorduri pot fi abolite unilateral de factorul politic de la Chișinău. Precedentul abolirii unilaterale este un subiect al Dreptului Istoric, la fel după cum Moldova a căzut pradă acordurilor enunțate mai sus.
  3. Unirea în dezideratul sau istoric are nevoie de finanțari substanțiale din partea UE, ori atât România cât și Moldova au nevoie să fie întrodus ,,impozitul Unirii,,  ca aport personal al fiecărui cetățean din România și Republica Moldova- cum zice politicianul Sergiu Mocanu.
  4. Guvernarea de la Chișinău și București trebuie să se dezică de ,,hibernarea diplomatică,, și in mod lucid să pornească un discurc diplomatic, plin de demnitate în ONU, UE, cu Germania, Franța, Marea Britanie, Tusrcia, Rusia, SUA privitor la Dreptul Istoric la Unire.
  5. Se va ține cont de faptul că România actuală nu este pregătită de Unirea și este satisfăcută de statut- quo al starii politicii regionale, cu atât mai mult aspectul Unirii este trecut în umbră de însăși politica UE. Solutionarea doctrinei unioniste  să fie efectuată exclusiv prin negocieri diplomatice, care vor lua în considerație patrulaterul Ucraina- Moldova- Ungaria, România și trilaterul  România – Bulgaria- Serbia. Se va ține cont de ideea că Trasnistria nu face parte din Dreptul Istoric și va fi cedată Ucrainei.
  6. La un moment anumit Republica Moldova poate să-și declare unilateral Dreptul istoric la moștenirea Moldovei medievale (1457-1504), dat fiind că este subiect al unor acorduri internaționale, care au desființat statalitatea autentică.
  7. În final Republica Moldova cât și România vor construi un foresign comun privind întreg spectrul de probleme doplomatice, geopolitice, social-politice și militare. În acest context este nevoie de voință politică pe ambele maluri ale Prutului.
  8. Partidele politice autonumite ,,unioniste,, din Republica Moldova și România, care nu dețin concepte, doctrine, strategii foresingn pragmatice ale unirii trebuie percepute drept partide, care fac partizanat în folosul hegemonului estic.
  9. Fără o lustrație a istoriei nu este posibilă Unirea. Iar aici locul primordial iarăși îi aparține României. Necesită lustrație și acuzare pactul Elțin - Iliescu din 1992 și la acest subiect România nu și-a exprimat promt  voința politică, ca stat, care are viziuni unioniste.
  10. Conceptul Unirii necesită un spectru larg de dicuții în cadrul academic, diplomației oficiale,  diplomației populare și contactelor etnoculturale.

Articolul conține enunțuri, care exprimă opinia autorului și pot să nu coincidă cu opinia redacției.


[1] La fel ca şi putciul anti- ceauşist din 1989.

[2] Noul vector a fost testat prin plantarea la postul de primar al or. Bălţi, al oligarhului de  buzunar, originar din Moldova, Rinato Usatâi, care pe lângă rolul su direct mai serveşte şi ca avertizare  pentru V. Plahotniuc, de  a se menţine în farvaterul geopoliticii estice.

[3] Noţiunea  autorului

[4] Dex- ortomán, , ortomani, -e, adj. (Mai ales în baladele populare) 1. Chipeș, viteaz, mândru.

Обсудить