Гидирим Герасим

  • 4. Un pas înainte şi doi înapoi

    4. Un pas înainte şi doi înapoi

    Ce n-ar spune denigritorii plătiţi din lagărul cincicolonist românesc, perioada sovietică a fost una de înflorire nu numai a economiei republicii noastre, dar şi a culturii naţionale moldoveneşti.

  • 3. Limba moldovenească – limbă literară şi de stat a României

    3. Limba moldovenească – limbă literară şi de stat a României

    Înaintaşii moldoveni le-au adus românilor un patrimoniu cultural-istoric nesecat, original moldovenesc, o literatură bogată, o adevărată limbă literară, cu vechi şi viguroase rădăcini adîncite în vechimea istorică, în graiul viu al poporului şi minunata lui creaţie folclorică.

  • 2. Disciplinată şi trecută la carte…

    2. Disciplinată şi trecută la carte…

    Nu avem documente şi, prin urmare, nici temei a vorbi de o influenţă cît de cît simţită a limbii valahilor asupra limbii moldoveneşti. Dimpotrivă, anume moldovenii au fost acei, care au influenţat în mod hotărîtor procesul literar-lingvistic din Valahia, iar, mai tîrziu, din România.

  • A CUI LIMBA VORBESC MOLDOVENII

    A CUI LIMBA VORBESC MOLDOVENII

    Ghidirim Gherasim:
    Только озлобленные враги молдовенизма или невежественные люди, не имеющие абсолютно никакого представления об истории молдавского народа и его языка, могут настоять на смене традиционного исторического лингвонима молдавский язык на «румынский».

  • “Eu mă tem de părerea poporului!” (Din „Letopisania unor vremuri cumplite”)

    “Eu mă tem de părerea poporului!”             (Din „Letopisania unor vremuri cumplite”)

    Un poet cunoscut (în trecut a colaborat cu securitatea moldovenească) la întrebarea „cum de s-a făcut romîn?”, ne-a răspuns sincer şi foarte semnificativ: „Mizerie totală... Nu ne mai citeşte nimeni. Oamenii de rînd îşi vînd braţele de muncă în străinătate, iar noi, oamenii de creaţie, de-acasa ne vindem minţile străinilor... De se întîmplă să ne editeze cineva sau să ne vină în ajutor cu un ban, la acela ne închinăm, îi pupăm mîna şi-l luăm de frate...”

  • Din „Letopisania unor vremuri cumplite”

    Din „Letopisania unor vremuri cumplite”

    Ion Ţurcanu, un ideolog cu vederi unioniste, mărturisind adînca sa simpatie faţă de M. Druc, unionistul, totuşi nu-şi ascundea nici el mirarea că asemenea personalităţi puteau fi promovate la cîrma ţării. Alegerea lui M. Druc în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova (25 mai 1990), după părerea lui, „a fost unul din evenimentele cele mai curioase al mo¬mentului, poate chiar un eveniment de-a dreptul şocant… Druc nu avea nici un fel de pregătire sau calităţi pentru a reuşi să ducă greaua povară a şefiei de guvern”.

  • Domnilor români! Vă rog cu toți sfinții: fiți mai precauți în alegerea terminologiei!

    Domnilor români! Vă rog cu toți sfinții: fiți mai precauți în alegerea terminologiei!

    Cînd e vorba de oameni, a se uni înseamnă a se împreuna (întorloca) două sau mai multe persoane (sau popoare, cînd e vorba de ţări) întru realizarea unei idei, a unui scop comun, având neapărat la baza acestei împreunări vrerea (voinţa) unanimă a părţilor unite. Fără voinţa persoanelor adunate la un loc, unirea ar semăna mai lesne cu un sac cu purici legat la gură. Dezleagă sacul şi imediat vei constata dacă e unire sau nu. Te vei convinge şi cît de „trainică” e această „unire”…

  • Din „Letopisania unor vremuri cumplite”

    Din „Letopisania unor vremuri cumplite”

    Liga studenţilor şi aşa numitul „comitet de grevă studenţească” (improvizate şi aceste organizaţii de serviciile secrete romîneşti) au jucat rolul de furnizori principali de carne de tun pentru agentura de influenţă romînească în cruciada colonizatoare antimoldovenească, desfăşurată la sfîrsitul secolului XX – începutul sec. XXI. Zece ani la rînd, mai toate măsurile de romînizare prevăzute de programul „unirii” au fost înfăptuite prin metode legionare, prin urlet stradal, cu implicarea în aceste acţiuni a studenţimii şi a copiilor din scoli, inclusiv a minorilor din clasele primare.

  • Кровный брат или заклятый враг

    Кровный брат или заклятый враг

    Любое унионистское, прорумынское, прозападное правительство Молдовы, которое было в прошлом, есть в настоящее время (и не дай Бог позволим прийти к власти в будущем!) обязательно начинало и будет начинать свою бурную «созидательную» деятельность с разрушения механизма государственности Республики Молдова, удушения молдавской нации, доведения населения страны до крайней нищеты.

  • Din „Letopisania unor vremuri cumplite”

    Din „Letopisania unor vremuri cumplite”

    Avînd în ţara noastră o secţie de cadre în persoana Frontului Popular, controlat de SRI şi SIE, sarcina infiltrării masive a agenturii romînizatoare în eşaloanele superioare ale puterii de stat nu le-a produs ştabilor de la Bucureşti prea mare bătaie de cap.

  • Din „Letopisania unor vremuri cumplite”

    Din „Letopisania unor vremuri cumplite”

    Expresia „coloana a 5-a”, larg răspîndită azi (în sensul: coloana de trădători), se trage din vremurile războiului civil din Spania (1936-39), cînd generalul fascist Franco, avînd în subordine 4 coloane militare, a derutat şi s-a răfuit crunt cu forţele revoluţionare ale republicanilor, sprijinindu-se şi pe ajutorul adepţilor săi, aşa numita, coloana a 5-a, care activa în spatele frontului republican.
    Programul „unirii”, după cum am văzut din capitolul anterior, conţinea o gamă largă de activităţi romînizatoare de mari proporţii. Pentru realizarea acestor planuri ambiţioase clasa politică bucureşteană avea nevoie de o solidă forţă cincicolonistă în interiorul ţării noastre.

  • Din „Letopisania unor vremuri cumplite”

    Din „Letopisania unor vremuri cumplite”

    Un înţelept cîndva a spus: „Nimic nu e nou sub soare”. Nu ştim în ce măsură această expresie, devenită maximă, corespunde adevărului însă, dacă ne referim la clasa politică bucureşteană sub aspectul atitudinii ei faţă de statul moldovenesc şi, în general, faţă de moldoveni şi de tot ce este moldovenesc, imediat vom exclama şi noi: „Da, nimic nu e nou sub soarele pretutindenist romînesc!”

  • PLUGUŞORUL

    PLUGUŞORUL

    Scoală, bade, nu dormi
    Că soarele începe a răsări
    Şi că nu-i vremea de dormit,
    Da-i vremea de plugărit,
    De arat, de semănat,
    Pe loc curat 
    În vale, la curătură,
    Unde s-aud flăcăii cu hăitura.

  • „Eu-Vreu” şi „Eu-Pot”

    „Eu-Vreu” şi „Eu-Pot”

    Liberalul „ Eu-Vreu” se uită fudul la „ Eu-Pot”,
    Se crede peternic şi mare de tot.
    Se laudă că fără să mişte din cot,
    Zboară prin nouri, iar marea o trece înnot.

  • Romînii sau ţigani?

    Romînii sau ţigani?

    Dacă scoatem ţiganii din Romînia, ce mai rămîne din naţia romînească?
    „Romînii atunci nu mai sînt romîni. Îndată îşi pierd tot şarmul naţional şi, ca urmare, îşi şterg imaginea lor, de acum bine pecetluită în opinia publică europeană,” – cred unii. Alţii, dimpotrivă, sînt de părere că romînii n-ar avea de pierdut nimic. După cum afirmă şi publicistul M. Conţiu care s-a dovedit a fi şi un specialist notoriu în psihologia romînului, societatea romînească demult e ţiganizată pînă la măduva oaselor.

  • Slăvită fii, Moldovă!

    Slăvită fii, Moldovă!

    Slăvită fii Moldovă,
    Norod moldovenesc,
    Slăvită fie-ţi slova
    Şi plaiul strămoşesc!

  • Scrisoare deschisă- lui Traian Basescu.

    Scrisoare deschisă- lui Traian Basescu.

    Preşedintelui Romîniei şi al tuturor romînilor de-a pururi (de la facerea lumii încoace) şi de pretutindeni (de pe pămînt, sub pămînt, de la suprafaţa şi din fundurile oceaniei, din cosmos şi mai ales, de pe coada cometei Galeea) –